Author: Oenoanda
•12:58
Echipa de cercetatori nordamericani de la Institulul Craig Venter a anuntat zilele trecute in Sciencexpress crearea unui genom complet sintetic pornind de la informatia digitalizata a genomului bacteriei Mycoplasma mycoides. Cromozomul sintetic a fost transferat in alta celula bacteriana a speciei Mycoplasma capricolum (foarte apropiata de M. Mycoides) careia i se extrasese inainte propriul ADN. Rezultatul a fost spectaculos: cromozomul sintetic a fost capabil sa controleze activitatea celulei gazda care prezinta proprietati fenotipice de M. mycoides si capacitate de autoreplicare. Evident, este un pas foarte important pentru stiinta pe calea crearii vietii artificiale.

Dar ca deobicei in astfel de cazuri, ori primeaza senzationalismul - mass-media este plina de articole cu titluri care exagereaza stirea (creatorul vietii, etc) – ori apocalipticismul - articole care anunta ca stiinta a facut un pas inainte pe calea autodistrugerii omenirii, ca omul "se joaca de-a Dumnezeu", etc. – in locul rigorii. Ca sa nu mai vorbim de toti creationistii obsedati sa nege evolutia care au vazut in rezultatele lui Craig Venter o noua ocazie de a-si insira ad nauseam "argumentele".

Genomul nu este identic celui original. Procesul de sinteza a introdus unele mutatii in genomul M. mycoides; cercetatorii au introdus intentionat secvente de ADN ca semn distinctiv pentru a dovedi ca bacteria este sintetica. Aceste semne distinctive includ numele a 46 dintre cercetatorii participanti la proiect, citate din James Joyce, Feynman si Oppenheimer. Daca vom incerca insa sa citim aceste citate peste cativa ani, e probabil ca ele sa nu mai fie inteligibile. Problema este ca odata ce noua celula incepe sa se multiplice, evolutia isi urmeaza cursul si omul pierde controlul asupra “creatiei” sale.

Evident, nu este vorba de crearea vietii “de novo” (credinciosii pot sta inca linistiti), de fapt o parte importanta a asamblarii fragmentelor de ADN se realizeaza in vivo folosind masinaria celulelor vii existente. Dar rezultatul este important pentru ca permite o mai buna cunoastere a genomului si pentru ca s-a reusit pentru prima data asamblarea a peste 1 milion de baze azotate in mod fiabil si fara erori importante. Cu alte cuvinte, s-a obtinut primul genom sintetic capabil sa functioneze corect. Un lucru mi se pare evident oricat vor sa-l ignore oamenii de credinta: omul pare sa aiba un "destin" - mai devreme sau mai tarziu va descoperi tot ceea ce stiinta ii permite sa descopere. Si o va face cu sau fara impotrivirea religiilor.


This entry was posted on 12:58 and is filed under , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.