Un argument sustinut nu numai de crestini este acela ca valorile atat de pretuite ale civilizatiei occidentale - egalitate, democratie, toleranta, libertate etc. - au la baza traditia iudeo-crestina. Crestinismul este considerat o baza a identitatii culturale si sociale occidentale. Cred ca este o afirmatie superficiala care simplifica in mare masura radacinile valorilor democratice moderne. Mai corect, ceea ce numim civilizatie occidentala a fost creat in pofida Bisericii crestine si nu datorita ei.
Din momentul in care s-au stins ultimele scantei ale culturii eleniste si pana la reaprinderea lor odata cu Renasterea, Europa occidentala a trecut print-o perioada de intuneric intelectual de aproape o mie de ani datorat in mare parte politicii Bisericii crestine. In Evul Mediu civilizatia occidentala era bazata pe credinta, autoritate si traditie. Incepand din 1650 lucrurile au inceput sa se schimbe asa incat orice, chiar si aspectele traditionale cele mai inradacinate erau dezbatute in lumina ratiunii filozofice. Afirmatii in trecut de neclintit cu privire la omenire, societate, politica, cosmos si chiar Crestinism si orice religie erau obiectul dezbaterii noului tip de gandire promovata de miscarea iluminista. Majoritatea fondatorilor iluminismului sustineau ca multe din conceptiile umane despre lume si structura realitatii erau gresite si ca de imbunatatirea lor depinde imbunatatirea existentei umane pentru ca astfel societatea umana ar fi mai sigura si mai stabila (Hobbes), mai toleranta (Bayle), mai rationala in abordarea problemelor sociale si sanitare (Descartes), mai libera.
Valorile civilizatiei occidentale sunt produsul miscarii iluministe si exista o intensa dezbatere cu privire la legatura intre Iluminism si Crestinism, unii sustinand ca ideile iluministe de toleranta, libertate, egalitate etc. provin direct din traditia crestina. Relatia intre religie si Iluminism este insa mult mai complexa asa cum arata Jonathan Israel in lucrarea sa Iluminismul Radical. De fapt, spune el, au existat doua curente iluministe: unul "moderat" si majoritar, avand in frunte pe Kant, Locke, Voltaire si Hume, este cel mai cunoscut publicului. Dar a existat si un al doilea curent mai subteran si plin de forta, cel al Iluminismului Radical reprezentat de figuri ca d'Holbach, Diderot, Condorcet si in special Spinoza, care au format nucleul miscarii globale. Spre deosebire de primii, iluministii radicali respingeau orice compromis cu trecutul, credeau ca ratiunea trebuie sa primeze in orice aspect al vietii umane fara sa fie limitata de credinta si traditie. Pe baza principiilor lui Spinoza, societatea devine mai rezistenta la manipulare prin autoritate religioasa, autocratie sau dictatura, mai democratica, libertariana si egalitara, si asta face ca Spinoza sa fie principala figura a Iluminismului Radical.
Miscarea iluminista moderata avea mult mai mult prestigiu si sprijin in general dar cel care a schimbat lumea in final a fost curentul radical. Valorile fundamentale ale civilizatiei moderne provin in special de la miscarea radicala si au fost modelate atacand direct traditia crestina. Este evident atunci cat de superficiala si departe de adevar este afirmatia ca Crestinismul sta la baza valorilor civilizatiei moderne.
Cu toate astea trebuie sa recunoastem ca exista o diferenta importanta intre Crestinism si cealalta religie monoteista foarte raspandita - Islamul. Datorita ei Crestinismul cel putin nu a impiedicat aparitia Iluminismului in Occident, asa cum a facut Islamul in Orient. Comunitatea religioasa crestina, desi universala, nu pretinde autoritatea sociala sau politica. Puterea laica si religioasa, ca si jurisprudentele lor, raman separate. Mohamed alege insa alta cale, erijandu-se in mesager direct si unic al lui Dumnezeu adjudicandu-si astfel autoritatea absoluta. In Islam nu poate exista decat o singura lege - Sharia - expresia directa a "dorintei lui Dumnezeu". Este o doctrina de norme care reglementeaza si limiteaza toate aspectele vietii umane inclusiv cele intelectuale si politice. Ideea ca societatea s-ar putea baza, ca in Occident, pe o lege seculara creatie a mintii umane ce poate fi schimbata sau chiar abrogata, este o aberatie in Islam.
Islamul spre deosebire de Crestinism a reusit sa devina stapanul intregii vieti civile si politice. Cum spunea Ernest Renan intr-un discurs tinut la Sorbona in 1883, "un fel de doaga de otel incinge capul fiecarui musulman facandu-l absolut refractar la stiinta, incapabil de a invata orice, sau de a fi deschis la idei noi". Acesta este motivul pentru care nu poate exista Iluminism in Islam dar a fost posibil (dar nu a fost inspirat nici promovat) in lumea crestina.
Rethinking the idea of Christian Europe, Kenan Malik
Radical Enlightenment , Jonathan Israel
Worlds at war, Anthony Pagden
Din momentul in care s-au stins ultimele scantei ale culturii eleniste si pana la reaprinderea lor odata cu Renasterea, Europa occidentala a trecut print-o perioada de intuneric intelectual de aproape o mie de ani datorat in mare parte politicii Bisericii crestine. In Evul Mediu civilizatia occidentala era bazata pe credinta, autoritate si traditie. Incepand din 1650 lucrurile au inceput sa se schimbe asa incat orice, chiar si aspectele traditionale cele mai inradacinate erau dezbatute in lumina ratiunii filozofice. Afirmatii in trecut de neclintit cu privire la omenire, societate, politica, cosmos si chiar Crestinism si orice religie erau obiectul dezbaterii noului tip de gandire promovata de miscarea iluminista. Majoritatea fondatorilor iluminismului sustineau ca multe din conceptiile umane despre lume si structura realitatii erau gresite si ca de imbunatatirea lor depinde imbunatatirea existentei umane pentru ca astfel societatea umana ar fi mai sigura si mai stabila (Hobbes), mai toleranta (Bayle), mai rationala in abordarea problemelor sociale si sanitare (Descartes), mai libera.
Valorile civilizatiei occidentale sunt produsul miscarii iluministe si exista o intensa dezbatere cu privire la legatura intre Iluminism si Crestinism, unii sustinand ca ideile iluministe de toleranta, libertate, egalitate etc. provin direct din traditia crestina. Relatia intre religie si Iluminism este insa mult mai complexa asa cum arata Jonathan Israel in lucrarea sa Iluminismul Radical. De fapt, spune el, au existat doua curente iluministe: unul "moderat" si majoritar, avand in frunte pe Kant, Locke, Voltaire si Hume, este cel mai cunoscut publicului. Dar a existat si un al doilea curent mai subteran si plin de forta, cel al Iluminismului Radical reprezentat de figuri ca d'Holbach, Diderot, Condorcet si in special Spinoza, care au format nucleul miscarii globale. Spre deosebire de primii, iluministii radicali respingeau orice compromis cu trecutul, credeau ca ratiunea trebuie sa primeze in orice aspect al vietii umane fara sa fie limitata de credinta si traditie. Pe baza principiilor lui Spinoza, societatea devine mai rezistenta la manipulare prin autoritate religioasa, autocratie sau dictatura, mai democratica, libertariana si egalitara, si asta face ca Spinoza sa fie principala figura a Iluminismului Radical.
Miscarea iluminista moderata avea mult mai mult prestigiu si sprijin in general dar cel care a schimbat lumea in final a fost curentul radical. Valorile fundamentale ale civilizatiei moderne provin in special de la miscarea radicala si au fost modelate atacand direct traditia crestina. Este evident atunci cat de superficiala si departe de adevar este afirmatia ca Crestinismul sta la baza valorilor civilizatiei moderne.
Cu toate astea trebuie sa recunoastem ca exista o diferenta importanta intre Crestinism si cealalta religie monoteista foarte raspandita - Islamul. Datorita ei Crestinismul cel putin nu a impiedicat aparitia Iluminismului in Occident, asa cum a facut Islamul in Orient. Comunitatea religioasa crestina, desi universala, nu pretinde autoritatea sociala sau politica. Puterea laica si religioasa, ca si jurisprudentele lor, raman separate. Mohamed alege insa alta cale, erijandu-se in mesager direct si unic al lui Dumnezeu adjudicandu-si astfel autoritatea absoluta. In Islam nu poate exista decat o singura lege - Sharia - expresia directa a "dorintei lui Dumnezeu". Este o doctrina de norme care reglementeaza si limiteaza toate aspectele vietii umane inclusiv cele intelectuale si politice. Ideea ca societatea s-ar putea baza, ca in Occident, pe o lege seculara creatie a mintii umane ce poate fi schimbata sau chiar abrogata, este o aberatie in Islam.
Islamul spre deosebire de Crestinism a reusit sa devina stapanul intregii vieti civile si politice. Cum spunea Ernest Renan intr-un discurs tinut la Sorbona in 1883, "un fel de doaga de otel incinge capul fiecarui musulman facandu-l absolut refractar la stiinta, incapabil de a invata orice, sau de a fi deschis la idei noi". Acesta este motivul pentru care nu poate exista Iluminism in Islam dar a fost posibil (dar nu a fost inspirat nici promovat) in lumea crestina.
Rethinking the idea of Christian Europe, Kenan Malik
Radical Enlightenment , Jonathan Israel
Worlds at war, Anthony Pagden
