Author: Oenoanda
•17:24
Un argument sustinut nu numai de crestini este acela ca valorile atat de pretuite ale civilizatiei occidentale - egalitate, democratie, toleranta, libertate etc. - au la baza traditia iudeo-crestina. Crestinismul este considerat o baza a identitatii culturale si sociale occidentale. Cred ca este o afirmatie superficiala care simplifica in mare masura radacinile valorilor democratice moderne. Mai corect, ceea ce numim civilizatie occidentala a fost creat in pofida Bisericii crestine si nu datorita ei.

Din momentul in care s-au stins ultimele scantei ale culturii eleniste si pana la reaprinderea lor odata cu Renasterea, Europa occidentala a trecut print-o perioada de intuneric intelectual de aproape o mie de ani datorat in mare parte politicii Bisericii crestine. In Evul Mediu civilizatia occidentala era bazata pe credinta, autoritate si traditie. Incepand din 1650 lucrurile au inceput sa se schimbe asa incat orice, chiar si aspectele traditionale cele mai inradacinate erau dezbatute in lumina ratiunii filozofice. Afirmatii in trecut de neclintit cu privire la omenire, societate, politica, cosmos si chiar Crestinism si orice religie erau obiectul dezbaterii noului tip de gandire promovata de miscarea iluminista. Majoritatea fondatorilor iluminismului sustineau ca multe din conceptiile umane despre lume si structura realitatii erau gresite si ca de imbunatatirea lor depinde imbunatatirea existentei umane pentru ca astfel societatea umana ar fi mai sigura si mai stabila (Hobbes), mai toleranta (Bayle), mai rationala in abordarea problemelor sociale si sanitare (Descartes), mai libera.

Valorile civilizatiei occidentale sunt produsul miscarii iluministe si exista o intensa dezbatere cu privire la legatura intre Iluminism si Crestinism, unii sustinand ca ideile iluministe de toleranta, libertate, egalitate etc. provin direct din traditia crestina. Relatia intre religie si Iluminism este insa mult mai complexa asa cum arata Jonathan Israel in lucrarea sa Iluminismul Radical. De fapt, spune el, au existat doua curente iluministe: unul "moderat" si majoritar, avand in frunte pe Kant, Locke, Voltaire si Hume, este cel mai cunoscut publicului. Dar a existat si un al doilea curent mai subteran si plin de forta, cel al Iluminismului Radical reprezentat de figuri ca d'Holbach, Diderot, Condorcet si in special Spinoza, care au format nucleul miscarii globale. Spre deosebire de primii, iluministii radicali respingeau orice compromis cu trecutul, credeau ca ratiunea trebuie sa primeze in orice aspect al vietii umane fara sa fie limitata de credinta si traditie. Pe baza principiilor lui Spinoza, societatea devine mai rezistenta la manipulare prin autoritate religioasa, autocratie sau dictatura, mai democratica, libertariana si egalitara, si asta face ca Spinoza sa fie principala figura a Iluminismului Radical.

Miscarea iluminista moderata avea mult mai mult prestigiu si sprijin in general dar cel care a schimbat lumea in final a fost curentul radical. Valorile fundamentale ale civilizatiei moderne provin in special de la miscarea radicala si au fost modelate atacand direct traditia crestina. Este evident atunci cat de superficiala si departe de adevar este afirmatia ca Crestinismul sta la baza valorilor civilizatiei moderne.

Cu toate astea trebuie sa recunoastem ca exista o diferenta importanta intre Crestinism si cealalta religie monoteista foarte raspandita - Islamul. Datorita ei Crestinismul cel putin nu a impiedicat aparitia Iluminismului in Occident, asa cum a facut Islamul in Orient. Comunitatea religioasa crestina, desi universala, nu pretinde autoritatea sociala sau politica. Puterea laica si religioasa, ca si jurisprudentele lor, raman separate. Mohamed alege insa alta cale, erijandu-se in mesager direct si unic al lui Dumnezeu adjudicandu-si astfel autoritatea absoluta. In Islam nu poate exista decat o singura lege - Sharia - expresia directa a "dorintei lui Dumnezeu". Este o doctrina de norme care reglementeaza si limiteaza toate aspectele vietii umane inclusiv cele intelectuale si politice. Ideea ca societatea s-ar putea baza, ca in Occident, pe o lege seculara creatie a mintii umane ce poate fi schimbata sau chiar abrogata, este o aberatie in Islam.

Islamul spre deosebire de Crestinism a reusit sa devina stapanul intregii vieti civile si politice. Cum spunea Ernest Renan intr-un discurs tinut la Sorbona in 1883, "un fel de doaga de otel incinge capul fiecarui musulman facandu-l absolut refractar la stiinta, incapabil de a invata orice, sau de a fi deschis la idei noi". Acesta este motivul pentru care nu poate exista Iluminism in Islam dar a fost posibil (dar nu a fost inspirat nici promovat) in lumea crestina.



Rethinking the idea of Christian Europe, Kenan Malik
Radical Enlightenment , Jonathan Israel
Worlds at war, Anthony Pagden
Author: Oenoanda
•23:49
In ultima vreme nu am simtit impulsul de a scrie in acest blog. Am petrecut timpul liber mai mult calatorind, citind si observand lumea, analizand propriile stari mintale. Putin cate putin am pierdut increderea pe care o aveam ca oamenii ar putea deveni vreodata stapani ai propriului lor destin. Fac parte dintr-o specie care m-a dezamagit in mare parte si pe care uneori ma trezesc c-o observ asa cum ar observa-o un extraterestru dotat cu curiozitate dar fara dorinta unui contact direct. Continua sa ma surprinda placut indivizii exceptionali, dotati cu bun simt, curiozitate si spirit liber, minti care nu pot accepta dogme sau "adevaruri" de-a gata. Prezenta lor in orice moment istoric ma reconforteaza - faptul ca au existat in anumite epoci obscure trecute ma uimeste (cum a putut exista un tip ca Michel de Montaigne in circumstantele sec. 16?) iar prezenta lor printre noi imi da speranta.

In Europa occidentala in general fervoarea religioasa nu este evidenta mai ales printre tineri. Ne-apartenenta la vreuna din religiile organizate nu trezeste deobicei animozitate si aparent nu esti discriminat pe acest motiv. Situatia este mult diferita de tarile din Est in care Biserica si-a recapatat si intarit puterea dupa caderea dictaturii comuniste. Am indoieli in privinta veracitatii credintei la nivel personal mai ales in tari "crestine" ca Romania sau Rusia in care ipocrizia este o caracteristica sociala indispensabila. Situatia se poate schimba insa - pierderea starii de siguranta economica "in masa" poate genera oricand necesitati spirituale asa cum senzatia de stabilitate poate duce la atenuarea fervorii religioase.

Mi-e greu sa inteleg cum e posibil ca unul dintre prietenii mei din adolescenta cei mai admirabili prin inteligenta, spirit critic si desavarsit simt al umorului a putut sa se transforme in ultimii ani intr-un fanatic crestin ortodox - un om cu care nu se poate conversa fara sa aduca vorba de Dumnezeu si minunata sa creatie, cu care de fapt nu se poate vorbi despre mai nimic care sa nu fie biblic si cu care e mai bine sa eviti sa glumesti. Un om "nou" care constat cu groaza si-a centrat intreaga viata pe ideea Salvarii, aceea de a fi printre cei alesi sa traiasca etern alaturi de Dumnezeu. Prietenul genial plin de viata, de curiozitate, iubitor al animalelor, nu mai exista. I-a luat locul o fiinta sumbra care isi foloseste inteligenta numai pentru a memoriza pasaje biblice si a tortura psihologic spiritele libere. De ce crede lumea in lucruri incredibile? Pentru ca vrea sa le creada. In acest caz e naiv sa crezi ca inca nu au aflat vreun "adevar", e naiv sa incerci sa le arati vreo "realitate". Prietenul din adolescenta avea capacitate intelectuala si curiozitate suficienta sa afle orice "adevar" dar intr-un anumit moment mintea sa a decis sa le suprime ca sa poata sa creada in miturile bunicii lui de care cu ani in urma radea cand ii spunea ca Dumnezeu il vede.

Credeam ca prin educatie oamenii pot scapa de tendinta de a accepta neconditionat dogme dar sunt putine locuri pe pamant in care educatia de calitate este prioritara. Asa incat homo sapiens va continua sa fie homo religiosus pentru mult timp. Mi se pare atunci mai utila critica monoteismului in general - principala cauza de fanatism si intoleranta. Daca omul este religios prin natura sa (ceea ce ma indoiesc), macar sa adopte o religie care sa nu genereze intoleranta, lipsa de empatie cu cei din alt "trib", antropocentrism si lipsa de respect pentru natura.
Author: Oenoanda
•19:58
Dedicat lui C. Hitchens

Author: Oenoanda
•10:52