In eseul “Ori de cate ori sunt pe punctul de a publica o carte” (Who is Mark Twain?), Mark Twain dezvaluie secretul increderii cu care isi publica cartile. Totul depinde de arta de a alege corect publicul si de a interpreta reactiile acestuia. Iata un fragment al cartii citit de John Lithgow cu o excelenta animatie de Flash Rosenberg.
Ori de cate ori sunt pe punctul de a publica o carte, simt o dorinta nestapanita sa aflu cum va fi primita de public. Sigur, pot afla asta asteptand sa se publice criticile. Stiu insa dinainte care va fi verdictul publicului general pentru ca am o metoda simpla si sigura de a afla acest lucru. Daca te intereseaza, este urmatoarea: intotdeauna citesc manuscrisul unui cerc de prieteni compus din:
1. femeie si barbat lipsiti de simtul umorului
2. femeie si barbat cu un simt moderat al umorului
3. femeie si barbat cu un prodigios simt al umorului
4. o persona foarte practica
5. o persoana sentimentala
6. persoana care are morala si un tzel
7. o persoana foarte critica - cautator innascut de erori
8. entuziast - o persoana care se bucura de aproape orice
9. persoana atenta la ceilalti, care aplauda si condamna in functie de opinia majoritatii
10. vreo 6 baieti si fete isteti, la intamplare
11. persoana careia ii place argoul
12. persoana care-l detesta
13. persoana cu o minte echilibrata si impartiala
14. unul care adoarme usor
Toti acestia reprezinta destul de bine publicul general. Verdictul lor prezice corect verdictul publicului. Toate opiniile lor sunt valoroase pentru mine, dar omul de care depind cel mai mult, cel pe care-l ascult cu cea mai mare atentie si cel care-mi influenteaza cel mai mult decizia de a publica sau de a arunca in foc o carte, este omul care adoarme usor. Daca adoarme in 15 minute, arunc cartea in foc; daca il tine treaz trei sferturi de ora, o public. Si o public cu mare incredere. Pentru ca intentia cartilor mele este sa distreze. Asezandu-l comod pe sofa si cronometrandu-l pot sa spun destul de sigur care va fi succesul pe care-l voi avea. Verdictul sau mi-a ars cateva carti - cinci ca sa fiu mai exact.
Ori de cate ori sunt pe punctul de a publica o carte, simt o dorinta nestapanita sa aflu cum va fi primita de public. Sigur, pot afla asta asteptand sa se publice criticile. Stiu insa dinainte care va fi verdictul publicului general pentru ca am o metoda simpla si sigura de a afla acest lucru. Daca te intereseaza, este urmatoarea: intotdeauna citesc manuscrisul unui cerc de prieteni compus din:
1. femeie si barbat lipsiti de simtul umorului
2. femeie si barbat cu un simt moderat al umorului
3. femeie si barbat cu un prodigios simt al umorului
4. o persona foarte practica
5. o persoana sentimentala
6. persoana care are morala si un tzel
7. o persoana foarte critica - cautator innascut de erori
8. entuziast - o persoana care se bucura de aproape orice
9. persoana atenta la ceilalti, care aplauda si condamna in functie de opinia majoritatii
10. vreo 6 baieti si fete isteti, la intamplare
11. persoana careia ii place argoul
12. persoana care-l detesta
13. persoana cu o minte echilibrata si impartiala
14. unul care adoarme usor
Toti acestia reprezinta destul de bine publicul general. Verdictul lor prezice corect verdictul publicului. Toate opiniile lor sunt valoroase pentru mine, dar omul de care depind cel mai mult, cel pe care-l ascult cu cea mai mare atentie si cel care-mi influenteaza cel mai mult decizia de a publica sau de a arunca in foc o carte, este omul care adoarme usor. Daca adoarme in 15 minute, arunc cartea in foc; daca il tine treaz trei sferturi de ora, o public. Si o public cu mare incredere. Pentru ca intentia cartilor mele este sa distreze. Asezandu-l comod pe sofa si cronometrandu-l pot sa spun destul de sigur care va fi succesul pe care-l voi avea. Verdictul sau mi-a ars cateva carti - cinci ca sa fiu mai exact.
0 comments: