Intelegerea evenimentelor (cazul epidemiei de gripa) este singura forma de a nu intra inutil in panica si de a nu cadea in teorii conspirationiste. Deci iata un rezumat care sper sa fie de folos in acest sens:

Gripa este o boala virala caracterizata de simptome bine definite. Virusurile care produc gripa (familia Ortomixovirus, genul Influenzavirus) au un genom (material genetic) reprezentat de un singur lant de ARN format din 8 segmente care codifica 11 proteine virale cu capacitate antigenica (produc raspuns imunologic in organismul gazda) diferita. Pe baza acestor proteine, virusurile gripei s-au clasificat in trei tipuri principale: A, B si C. Virusurile de tip A sunt principala cauza a epidemiilor anuale de gripa, in timp ce tipurile B si mai ales C produc infectii usoare sau chiar asimptomatice in cazuri izolate (nu epidemii). Anual se produc epidemii de gripa (cu tipul A) in care mor multi oameni (in SUA de exemplu, de ordinul zecilor de mii). Si totusi, gripa in mod normal nu ne ingrijoreaza prea mult.

Tipul A de virus se clasifica la randul sau in subtipuri pe baza principalelor proteine antigenice de suprafata: hemaglutinina (H) si neuraminidaza (N).
Hemaglutinina este importanta pentru ca ii permite virusului sa se uneasca la celulele pe care le infecteaza (vezi aceasta animatie interesanta). De asemeni este principalul antigen care da nastere la reactii de aparare imunologice in organismul gazda. Anticorpii impotriva H sunt cei mai importanti pentru ca neutralizeaza virusul si previn initierea infectiei celulare.
Neuraminidaza permite virusurilor sa se desprinda de celula infectata dupa ce s-au multiplicat, si sa infecteze astfel noi celule.
Exista 16 subtipuri H si 9 N. Subtipurile A se noteaza: H1N1, H2N2, H1N3 etc. Virusul gripei tip A sufera cu usurinta mutatii si in cadrul subtipurilor exista multe variatii genetice numite tulpini.
Tipurile B si C sunt mult mai putin variabile si nu au subtipuri.






Capacitatea virusurilor gripei de a produce epidemii / pandemii se datoreaza usurintei cu care acestia sufera variatii ale proteinelor H si N, variatii care se pot produce prin doua mecanisme:

- Deriva antigenica - se refera la variatii minore produse prin acumularea de mutatii punctuale ale genelor care codifica proteinele H si N (erori in procesul de replicatie). Aceste modificari fac ca dupa un timp relativ scurt (1-3 ani) un individ imun la tulpina originala sa nu mai fie imun la tulpina derivata. Prin acest mecanism se produc epidemiile anuale de gripa. Mecanismul explica faptul ca persoanele se pot imbolnavi de gripa de mai multe ori in viata - anticorpii produsi intr-o infectie anterioara nu pot proteja impotriva noilor tulpini datorate mutatiilor. Drept consecinta, vaccinul antigripal trebuie sa fie modificat anual si adaptat tulpinilor care circula in fiecare sezon.




- Devierea antigenica - se refera la modificari majore si abrupte ale virusului tip A (nu apare la tipurile B, C) prin recombinare genetica produsa atunci cand diferite tulpini de virus gripal (animale, om) infecteaza simultan (coinfecteaza) celulele gazda. Apare un nou subtip de virus A. Cand se produce devierea, majoritatea indivizilor nu sunt protejati imunologic fata de noul virus. Devierea are loc la intervale mai mari de timp (peste 10 ani).
Exemplu: virusul A prevalent in 1947 avea subtipul H1N1. In 1957 s-a produs o deviere a ambilor antigeni, dand nastere la subtipul H2N2. In 1968 apare subtipul H3N2 si in 1978 reapare subtipul H1N1.




Anul acesta (2009) un nou virus gripal a afectat sute de indivizi in Mexic si cel putin 18 au decedat. S-au descris cazuri in toata lumea pentru ca virusul se propaga cu usurinta de la o persoana la alta. In SUA si Mexic s-a declarat alerta sanitara. Desi numarul deceselor pana in prezent este mult mai mic decat cel cauzat anual de gripa obisnuita, aparitia noii tulpini virale ingrijoreaza pentru ca nu exista imunitate in populatie si pentru ca se transmite cu usurinta avand deci potentialul de a cauza o pandemie.

Noul virus apartine subtipului H1N1 (aminteste de gripa spaniola din 1918 in care au murit peste 50 milioane de oameni) si contine material genetic recombinat care provine de la cel putin patru virusuri diferite: fragmentul de ARN care codifica H provine de la un virus de gripa porcina din USA sau Eurasia; cel care codifica N provine de la un virus de gripa porcina din Eurasia; cel care codifica proteinele M1 si M2, provin de la un virus de gripa porcina din Eurasia (tulpina H3N2). Acestea sunt 3 fragmente nou incorporate la un amestec deja existent din 1998 - tulpina H3N2 transformata in H1N1-, amestec format dintr-un fragment care codifica PB1 de provenienta umana, PB2 provenienta aviara, PA provenienta aviara din SUA, NP si NS provenienta porcina.



Se transmite cu usurinta in special pe cale mana-gura, prin aer si prin saliva. Nu exista posibilitatea de contagiere prin consumul de produse de porc preparate in mod adecvat. E importanta evitarea aglomeratiilor, sa eviti contactul cu persoane daca ai simptome de gripa si sa te speli pe maini cat mai des. S-a demonstrat ca pe obiectele aflate in folosinta publica ARNul viral ramane activ mult timp, chiar saptamani. De aceea, igiena este principala arma de combatere a propagarii virusului.
In majoritatea cazurilor virusul produce simptome usoare care trec fara nevoia de atentie medicala sau administrare de antivirale.
Genomul noului virus H1N1 a fost deja secventiat si se lucreaza la un vaccin.

In pagina WHO (Organizatia Mondiala a Sanatatii), apar rapoarte periodice despre situatia internationala. Ultimul raport (1 Mai 2009, ora 19:00 GMT): 13 tari au raportat oficial 365 de cazuri de infectie cu A(H1N1). SUA a raportat 141 de cazuri confirmate de testele de laborator, incluzand 9 cazuri de deces.
Tari care au confirmat cazuri de infectie fara decese: Austria (1), Canada (34), China (1), Danemarca (1), Germania (3), Israel (2), Olanda (1), Noua Zeelanda (3), Spania (13), Elvetia (1), UK (8).
Informatie aditionala, in pagina CDC

Vezi si Opt mituri despre gripa porcina

Links interesante:
Flu wiki
Despre genetica virusului
Interviu cu virusologul Ruben Donis