Nietzsche, un tânăr genial, a fost numit profesor la Universitatea din Basel la 24 de ani. Viata sa filozofica sfarsea 20 de ani mai tarziu cand a innebunit si putin mai tarziu a murit. Nietzsche a argumentat nu numai ca sistemul crestin de credinta si cult este incorect dar si daunator societatii pentru ca suprima fota motrice a caracterului uman: vointa de a putea. Vroia ca oamenii sa se elibereze de catusele gresitei moralitati crestine si sa devina superoameni – titani liberi. Cu toate astea simtea ca fara Dumnezeu viitorul societatii umane ar putea fi lipsit de sens, amenintat de nihilism. Spera deci ca omul sa inteleaga ca nu exista un scop divin si sa-si construiasca propriile valori. Esenta operei sale, incluzand “Asa a grait Zaratustra” (1883-92), “Dincolo de Bine si Rau” (1886), “Nasterea tragediei” (1872), a fost aceea de a gasi sens si moralitate in absenta lui Dumnezeu.