•14:54
Iadul este Romania comunista iar autorul, James Bovard, povesteste in numarul din iunie 2010 al revistei The Freeman, calatoria sa in spatele Cortinei de Fier. Traduc rapid cu ajutorul lui Google, o parte din articol:Între 1986 şi 1987 m-am strecurat de câteva ori în spatele Cortinei de Fier pentru a studia perversitatea economica şi sclavia politica. În luna noiembrie 1987 am zburat spre Ungaria înainte de a ma indrepta spre regimul cel mai represiv din Europa.
Trenul de la Budapesta la Bucureşti, România, se numea Orient Express. Orient Expressul original a început sa circule în anii 1880 şi conecta Paris cu Constantinopol. Meniul in prima cursa a trenului includea stridii, calcan cu sos verde, pui "à la chasseur", file de vită cu cartofi "château, şi un bufet de deserturi. Sub comunism mancarea a fost exclusa pe rutele prin Romania ale Orient Expresului desi puteai gasi cateva ceva de-ale gurii in Ungaria.
Aveam o cabina doar pentru mine in trenul care se indeparta de Budapesta spre sud-est. Mi se spusese ca dacă poliţiştii de frontieră imi găseau o hartă a României sau orice alte documente dubioase, m-ar fi putut aresta sau mi-ar fi putut refuza intrarea. Deci, târziu în noapte, aproape de graniţa română, studiam inca odata documentele intiparindu-mi in minte lucrurile pe care ar fi trebuit sa le caut. Apoi le-am rupt si le-am aruncat pe fereastra bucata cu bucata.
La scurt timp după miezul nopţii trenul a oprit undeva in Transilvania la frontiera Ungaria-România. Scena avea toate elementele din filmul Dracula original din 1932. Nu am auzit lupi urlând dar munţii, ceaţa care plutea jos si gărzile militare cu caini politisti inconjurand trenul erau de ajuns. Cabina mea a fost perchezitionata de patru ori, fiecare echipa depasindu-si predecesorii. Saltelele paturilor supraetajate au fost smulse şi practic, fiecare centimetru cub de spaţiu a fost controlat... Orient Expressul nu mai era expres după intrarea în România, parcurgand 400 de mile in 13 ore si functionand cu intarziere.
Pretutindeni se vedeau indicii ale unui guvern care se temea de proprii sai cetateni. De-a lungul Transilvaniei turnurile de radio erau inconjurate de paza militara şi sârmă ghimpată. Trenul s-a oprit la Brasov, un oras medieval redenumit Stalin în 1950. 12 ani mai tarziu cand tensiunea cu Moscova a crescut, Brasov si-a recapatat vechea denumire. Cu puţin timp înainte de a trece pe acolo, mii de muncitori devastasera birourile Partidului Comunist si omorasera doi securişti ca protest la reducerile salariale.
România parea dublu-condamnata de planificarea si amestecul politic guvernamental...Muncitorii nu erau fanii lui Nicolae Ceauşescu, dictatorul comunist care a transformat România in regimul cel mai barbar şi represiv din Europa. Deşi România fusese granarul Europei înainte de primul război mondial, alimentele devenisera la fel de rare ca statisticile economice cinstite. Comuniştii distrusesera sute de kilometri patrati de teren agricol ca să ridice fabrici şi mine. Guvernul a răspuns la penuria de alimente cu o campanie de publicitate cu privire la pericolul de a manca in exces...Ceauşescu părea determinat sa-si supuna oamenii prin infometare. Românilor le era interzis să primească pachete cu alimente din strainatate. Vizitatorii erau opriti la graniţa română şi li se nega intrarea în cazul în care incercau sa introduca in tara ciocolata sau guma de mestecat.
Ca şi alte regimuri comuniste, România era o teocraţie economica. Guvernul isi folosea pumnul de fier pentru a asigura că totul se întâmpla conform Planului. De exemplu, planul cincinal 1986-1990 decreta că oamenii de ştiinţă români vor face 4015 descoperiri, din care 2423 ar putea duce la noi produse ale întreprinderilor româneşti. Nu este surprinzător faptul că regimul "planifica" creativitatea, deoarece se consideră el insuşi omniscient.
România a fost unul dintre regimurile favorite ale Băncii Mondiale de la care a primit peste 2 miliarde de dolari între 1974 şi 1982. BM a prezis în 1979 că România va "continua să se bucure de una dintre cele mai mari rate de creştere în rândul ţărilor în curs de dezvoltare in urmatorul deceniu. . . şi să devină o economie industrializata până în 1990”. Dar o mare parte din cresterea economica a României era rezultatul ajutorului Băncii Mondiale. Cu cat este mai mare ajutorul acordat unei tari, cu atat ii este mai usor sa prezinte tara ca o poveste de succes. Presedintele Bancii Mondiale Robert McNamara cita România pentru a sublinia propria "credinţa în moralitatea financiara a ţărilor socialiste."...
0 comments: