Pana nu de mult se credea ca filozofia orientala indiana este in primul rand religioasa si mistica si ca a ocolit in istoria sa materialismul. Astazi este insa foarte acceptat ca in India antica ateismul materialist a fost o forta importanta. Carvaka a fost un filozof materialist care a trait in sec 7 b.C. si a intemeiat scoala filozofica ateista si empirica, rationala si sceptica numita carvaka sau lokaiata care a avut adepti pana in sec 15. Carvaka este una din scolile materialismului timpuriu in filozofia Indiei, care a precedat budismul. Concret, aceasta scoala imbratiseaza o viziune materialista care respinge supranaturalismul, naturalista si sceptica, si critica fata de scrierile religioase hinduse (Veda).

Carvaka ofera o justificare epistemologica a materialismului, adeptii sai accepta perceptia ca unic mijloc de a obtine cunoastere valabila. Respinge existenta destinului, sufletului si a vietii dupa moarte. Neaga autoritatea scripturilor. Scripturile au trei probleme importante: falsitate, auto-contradictie si tautologie. Filozofia carvaka batjocoreste ceremoniile religioase numindu-le inventii ale Brahminilor cu scopul de a obtine beneficii proprii. Considera ca scrierile Veda sunt o minciuna si servesc doar supunerii omului prin frica si ritualuri. Propune sa fie hraniti cei vii si infometati in locul ritualurilor in care se ofera mancare mortilor. La fel ca si celelalte doua scoli heterodoxe - Jainismul si Budismul - critica sistemul de caste si se impotriveste sacrificarii rituale de animale.

Natura este indiferenta fata de bine si rau si nu exista dovezi pentru existenta providentei divine. Placerea si durerea sunt elementele centrale ale vietii. Virtutea si viciul nu sunt absolute, sunt doar conventii sociale. Constiinta este consecinta stucturii materiale a corpului si este o caracteristica a acestuia nu a sufletului care piere odata cu corpul. Carvaka recomanda:

Atata timp cat viata iti apartine, traieste-o cu bucurie;
Nimeni nu poate scapa ochiului scrutator al Mortii.
Dupa ce corpul se transforma in cenusa,
Cum ar mai putea el sa se intoarca?

Reintalnim multe din ideile carvaka in filozofia epicureista. Urmatoarele cuvinte ale lui Epicur ar fi putut fi rostite la fel de bine de un carvaka:

Atunci cand spunem ca placerea este un scop in sine, ne referim la lipsa de durere atat in corp cat si in suflet. La faptul ca este imposibil sa traim o viata fericita fara sa o traim cu noblete si dreptate…O viata fericita nu este data de o succesiune de excese si chefuri nici de desfatarea cu barbatii sau femeile, nici de pranzurile scumpe, ci de calma rationalizare.

Doctrina carvaka a avut adepti activi pana prin sec 15 dar faptul ca in numeroase texte filozofice hinduse exista o intensa activitate care incearca sa combata aceste idei ateiste, demonstreaza ca a fost o doctrina importanta. Asemanarea sa cu ideile umanismului secular actual este izbitoare.
Ateismul nu este o pozitie moderna ci este rezultatul gandirii critice dezvoltate chiar si in momente istorice indepartate.