Femeia si copilaria in Islam

Dar ce este o femeie musulmana? Este tot ceea ce Islamul ii spune ca este din primii sai ani de viaţa. Si care este motto-ul pe care i-l inscrie dureros Islamul la nastere? “O femeie este un defect.” Acest hadith, pronunţat de profetul Islamului Mohamed, a fost transmis la naştere de la mama la fiicā, pana la mine. Milioane de alte tradiţii s-au strans in jurul acestui hadith şi nu numai l-au sfinţit dar l-au urâtit si mai mult.
In Islam, acest hadith şi toate ramificaţiile sale sunt sacre: ni se interzice sa trecem peste el sau sa-l punem la indoiala. Nu exista pe pamant o condamnare mai ingrozitoare pentru o femeie decat convingerea ca este un defect. Am auzit repetandu-se aceasta credinta din primul moment in care am devenit conştienta. Nu este singurul hadith de acest fel dar este cel mai urât...

Unul dintre cele mai ingrozitoare semne cu care este marcata o femeie musulmana la nastere provine din poveştile despre soţiile Profetului. Sunt o capcana in care cade fiecare femeie musulmana: niciun barbat in viata mea nu poate fi mai bun decat Profetul iar eu nu pot sa-i fiu mai putin ascultatoare decat i-au fost Profetului nevestele acestuia. Barbatii l-au internalizat pe Profet iar femeile le-au internalizat pe nevestele sale...

Coranul spune: “Apostolul lui Allah este un bun exemplu” (33:21) Profetul a pactat casatoria cu Aisha cand ea avea 6 ani iar el 50. Casatoria a fost consumata cand ea avea 9 ani. “Wives of Muhammad” scrisa de Bint al-Shanti, o biografie a Profetului, descrie acea zi in cuvintele Aishei:

Profetul s-a casatorit cu mine cand aveam 6 ani si casatoria a fost consumata cand aveam 9. Profetul lui Dumnezeu a venit la noi acasa insotit de femei si barbati care il urmau. Mama a venit la mine cand stateam printre ramurile unui copac si mi-a spus sa ma dau jos. Mi-a netezit parul, mi-a sters fata cu putina apa si apoi m-a condus spre uşā. A stat putin ca sa ma linistesc. Apoi m-a condus inauntru. Profetul lui Dumnezeu statea pe un pat din casa noastra si ea m-a asezat la el in poala. Toti au iesit afara iar Profetul a consumat casatoria noastra la noi acasa”

Aceasta poveste isi merita spatiul in cartea mea nu pentru valoarea ei istorica ci pentru ca vreau sa comentez importanta sa morala si cum a distrus si inca mai distruge morala si structura mintala a barbatilor si a femeilor musulmane. Un barbat de 50 de ani se casatoreste cu o fata de 6 ani si consuma casatoria cand ea are 9 ani. Aceasta este pur si simplu o crima. Poate ca nu era atunci cand s-a intamplat, dar este timpul sa fie considerata ca atare. Uratenia acestei crime nu consta numai in actul in sine ci in legitimitatea religioasa si legala care i s-a acordat. Nu timpul si locul, ci exemplul moral pe care-l extrag musulmanii din acest incident este ceea ce-i da importanta si gravitate.

Obiceiurile islamice nu dau nicio valoare copilariei. Un copil este proprietatea tatalui, care are dreptul sa dispuna de el cum dispune de orice proprietate. Cand mama isi plaseaza fiica de 9 ani in bratele unui barbat de varsta bunicului acesteia, copilaria sa a fost violata in mod ireparabil. Cand actiunea mamei a capatat legitimitate religioasa si legala, a devenit o forma de viata timp de 14 secole.

Un copil nu are drepturi in lumea musulmana. Este o proprietate, nu o responsabilitate. Invataturile Islamului ii conving pe copiii musulmani ca trebuie sa asculte de parinti pentru ca acestia le-au dat viata, dar aceleasi invataturi nu le spun nimic despre responsabilitatea pe care o au pentru calitatea si natura vietii copilului lor. Educatia musulmana se centreaza pe convingerea copilului de necesitatea de a asculta orbeste de parinti. Asculta orice porunca mai putin aceea care il impiedica sa-l asculte pe Dumnezeu. Allah ii controleaza pe oameni prin parinti si apoi merge mai departe: pentru a asigura controlul ogrului asupra copilului, ii comanda sa nu-si asculte parintii atunci cand ordinele acestora nu coincid cu ale sale.

...Cand o femeie musulmana se casatoreste, se casatoreste nu numai cu un barbat dar si cu tatal si mama acestuia, care prin legea islamica joaca un rol major in viata ei. Parintii intervin in toate aspectele, mici sau mari, iar soacra foloseste aceasta situatie ca pe o oportunitate de a-si juca rolul negat in tinerete, de cele mai multe ori varsandu-si amarul pe norā ca sa razbune vremurile in care ea insasi fusese norā. Tanarul soţ se simte in mod legal si traditional obligat sa-si asculte orbeste mama si ii permite sa faca ce vrea atunci cand intervine arbitrar si fara nicio reţinere in viata lui si a familiei sale.

Barbatul musulman asuma inconstient rolul pe care l-a jucat tatal lui si isi supune nevasta cu mana de fier in timp ce se simte vinovat pentru felul in care a fost asuprita mama in tinerete de catre tata. Justifica situatia spunandu-si ca ii da dreptul sa se razbune pentru tot ceea ce a suferit. Mama lui, in mintea ei inconstienta, imita rolul propriei soacre atunci cand isi varsa amarul tineretii pe propria norā – si asa ciclul continua in timp ce Islamul foloseste femeia ca unealta pentru a asupri alte femei. Intr-o astfel de societate femeia nu poate sa se razbune pe barbat pentru ca a fost asuprita, in schimb poate sa faca acest lucru cu alte femei.

Un Dumnezeu care uraste (1)