•10:58
Işi spun Sapeurs. Sunt membri Societatii de “Ambientatori” si Persoane Elegante ( La Societe des Ambianceurs et des Personnes Elegantes) din Congo. Pentru ei a fi bine imbracat este un sinonim al succesului. Scenariul si personajul sunt contradictorii asa incat aparitia lor pare ireala. Dar este real: in inima saraciei exista un grup de indivizi care recreeaza mitul elegantei franceze. O realitate putin cunoscuta pe care un fotograf, D Tamagni, a documentat-o timp de doi ani, rezultatul fiind o carte - Cavalerii din Bacongo. Fondatorul miscarii a fost André Grenard Matsoua – primul congolez care acum 90 de ani s-a intors de la Paris imbracat la costum. Actualul presedinte este considerat un bun sapeur si i se spune Pierre Cardin in onoarea modistului.
Contradictia este esenta miscarii. Eleganta se prezinta ca un analgezic, este singura arma pe care o au – nu poti controla tot in jurul tau dar te poti controla pe tine insuti. O invocare a ordinii in mijlocul haosului. Sunt artisti creatori ai unui paradis artificial.
Contradictia este esenta miscarii. Eleganta se prezinta ca un analgezic, este singura arma pe care o au – nu poti controla tot in jurul tau dar te poti controla pe tine insuti. O invocare a ordinii in mijlocul haosului. Sunt artisti creatori ai unui paradis artificial.
Google Labs are un nou instrument – Books Ngram Viewer - care permite analizarea datelor extrase in urma cautarii in carti. Poate cauta in peste 5 milioane de carti publicate in ultimii 500 de ani. Rezultatul apare grafic si ilustreaza variatia in timp a folosirii anumitor cuvinte sau concepte. Nu este la fel de fiabil ca o statistica riguroasa, dar ne poate da o imagine valoroasa despre evolutia in timp a conceptelor si ideilor.
Iata un exemplu. Cautand cuvantul “atheism”:
Sau "religie":
Interesant, nu? Din pacate nu cauta pana in 2010
Iata un exemplu. Cautand cuvantul “atheism”:
Sau "religie":
Interesant, nu? Din pacate nu cauta pana in 2010
Potrivit serviciului Google Insights for Search, cele mai căutate cuvinte pe Google în ultimele 12 luni de internauţii români au fost: YouTube, jocuri, yahoo, hi5, facebook, filme, mail, google, dicţionar şi vremea.
Americanii, în schimb, au căutat pe Google informaţii despre iPad, iPhone 4, World Cup, Justin Bieber sau Facebook. (sursa Capital.ro)
Americanii, în schimb, au căutat pe Google informaţii despre iPad, iPhone 4, World Cup, Justin Bieber sau Facebook. (sursa Capital.ro)
In fiecare an Science Now stabileste lista “Top 10” a celor mai populare si apreciate articole stiintifice. Anul acesta pe primul loc se afla acest articol:
Cu mult timp în urmă, într-un univers mult mai mare decât al nostru, o stea giganta a colapsat. Implozia a generat atata masa si energie incat a creat o gaură de vierme spre alt univers. Şi în interiorul acesteia s-a nascut universul nostru. Poate vi se pare fantastic, dar un fizician sustine că un astfel de scenariu ne-ar putea ajuta sa răspundem la unele dintre întrebările cele mai perplexe ale cosmologiei.
Unele aspecte ale universului nostru par incongruente, asa cum este cazul gravitatiei. Oamenii de ştiinţă nu pot stabili o formulă matematică care sa uneasca gravitaţia cu celelalte trei forţe fundamentale ale naturii: forţele nucleare puternice şi slabe şi electromagnetismul. O altă problemă este energia intunecata, misteriosul fenomen care pare sa produca expansiunea universului la un ritm accelerat, chiar dacă gravitatia ar trebui să il contracte sau cel putin sa încetineasca expansiunea.
Aceste necunoscute pot fi datorate faptului ca atunci cand cautam sa dezlegam ghicitorile cosmosului ne oprim la Big-Bang, spune Nikodem Poplawski de la Universitatea Indiana din Bloomington. Teoria big-bangului susţine că universul nostru a început ca un singur punct -sau singularitate- aproximativ 13,7 miliarde de ani în urmă, si de atunci se extinde spre exterior. Poate că, susţine Poplawski, avem nevoie sa consideram ceva care a existat înaintea Big Bang-ului si care a dat naştere la acesta.
Introducem atunci notiunea de gaura de vierme. Potrivit calculelor lui Poplawski, colapsul unei stele gigante într-un alt univers ar fi putut crea o gaură de vierme, o cale de comunicare spatiu-timp cu un alt univers. Între aceste două deschideri, s-ar fi putut dezvolta condiţii similare cu cele pe care le asociem cu Big Bang-ul, şi prin urmare universul nostru s-ar fi putut forma într-o gaura de vierme.
Un astfel de scenariu ar putea aborda dilemele cu privire la gravitatie şi universul în expansiune. În cazul în care un alt univers a existat înainte de universul nostru gravitatia ar putea fi urmarita înapoi pana la un punct în care se uneste cu forţele nucleare şi electromagnetismul. Şi dacă universul nostru se expande in prezent spre celălalt capăt al gaurii de vierme, această mişcare - si nu evaziva energie obscura - ar putea explica expansiunea universului.
Calculele au inca nevoie sa fie puse la punct, admite Poplawsk, care va publica concluziile sale in Physics Letters B. Ele trebuie sa descrie modul in care s-a format gaura de vierme în primul rând. Si nu sugereaza nimic despre calatoria intre universuri. Fizica gaurilor de vierme este similara cu fizica gaurilor negre. Daca ai putea trece vreodată de orizontul evenimentului gaurii de vierme pentru a vizita universul din cealalta parte, nu te vei putea intoarce niciodata. "Vei fi blocat", spune el.
Cosmologul Martin Bojowald din „Pennsylvania State University”, University Park, nu ar merge chiar atât de departe. El crede că modul în care tratează articolul colapsul gravitaţional într-o gaură de vierme este putin cam "artificial". Ar fi greu de imaginat ca ideea ar avea aplicatii practice, spune el.
Cu toate acestea, teoreticianul Eduardo Guendelman de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, găseşte felul in care descrie articolul joncţiunea intre doua universuri "foarte instructiv." Întrebarea cheie, spune Guendelman, este dacă exista materia necesara constructiei gaurii de vierme.
Cu mult timp în urmă, într-un univers mult mai mare decât al nostru, o stea giganta a colapsat. Implozia a generat atata masa si energie incat a creat o gaură de vierme spre alt univers. Şi în interiorul acesteia s-a nascut universul nostru. Poate vi se pare fantastic, dar un fizician sustine că un astfel de scenariu ne-ar putea ajuta sa răspundem la unele dintre întrebările cele mai perplexe ale cosmologiei.
Unele aspecte ale universului nostru par incongruente, asa cum este cazul gravitatiei. Oamenii de ştiinţă nu pot stabili o formulă matematică care sa uneasca gravitaţia cu celelalte trei forţe fundamentale ale naturii: forţele nucleare puternice şi slabe şi electromagnetismul. O altă problemă este energia intunecata, misteriosul fenomen care pare sa produca expansiunea universului la un ritm accelerat, chiar dacă gravitatia ar trebui să il contracte sau cel putin sa încetineasca expansiunea.
Aceste necunoscute pot fi datorate faptului ca atunci cand cautam sa dezlegam ghicitorile cosmosului ne oprim la Big-Bang, spune Nikodem Poplawski de la Universitatea Indiana din Bloomington. Teoria big-bangului susţine că universul nostru a început ca un singur punct -sau singularitate- aproximativ 13,7 miliarde de ani în urmă, si de atunci se extinde spre exterior. Poate că, susţine Poplawski, avem nevoie sa consideram ceva care a existat înaintea Big Bang-ului si care a dat naştere la acesta.
Introducem atunci notiunea de gaura de vierme. Potrivit calculelor lui Poplawski, colapsul unei stele gigante într-un alt univers ar fi putut crea o gaură de vierme, o cale de comunicare spatiu-timp cu un alt univers. Între aceste două deschideri, s-ar fi putut dezvolta condiţii similare cu cele pe care le asociem cu Big Bang-ul, şi prin urmare universul nostru s-ar fi putut forma într-o gaura de vierme.
Un astfel de scenariu ar putea aborda dilemele cu privire la gravitatie şi universul în expansiune. În cazul în care un alt univers a existat înainte de universul nostru gravitatia ar putea fi urmarita înapoi pana la un punct în care se uneste cu forţele nucleare şi electromagnetismul. Şi dacă universul nostru se expande in prezent spre celălalt capăt al gaurii de vierme, această mişcare - si nu evaziva energie obscura - ar putea explica expansiunea universului.
Calculele au inca nevoie sa fie puse la punct, admite Poplawsk, care va publica concluziile sale in Physics Letters B. Ele trebuie sa descrie modul in care s-a format gaura de vierme în primul rând. Si nu sugereaza nimic despre calatoria intre universuri. Fizica gaurilor de vierme este similara cu fizica gaurilor negre. Daca ai putea trece vreodată de orizontul evenimentului gaurii de vierme pentru a vizita universul din cealalta parte, nu te vei putea intoarce niciodata. "Vei fi blocat", spune el.
Cosmologul Martin Bojowald din „Pennsylvania State University”, University Park, nu ar merge chiar atât de departe. El crede că modul în care tratează articolul colapsul gravitaţional într-o gaură de vierme este putin cam "artificial". Ar fi greu de imaginat ca ideea ar avea aplicatii practice, spune el.
Cu toate acestea, teoreticianul Eduardo Guendelman de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, găseşte felul in care descrie articolul joncţiunea intre doua universuri "foarte instructiv." Întrebarea cheie, spune Guendelman, este dacă exista materia necesara constructiei gaurii de vierme.
Creştinismul ortodox este un sediment relativ subţire depus peste straturi culturale mult mai profunde, obiceiurile şi credinţele ortodoxe fiind de fapt un hibrid intre religia relativ recent importata de biserica si animismul vestigial si şamanismul popular. Acest lucru este cel mai evident de Crăciun, sarbatoare care nu este decat o versiune modificata a festivalului pagan al solstiţiului de iarnă. "Capriţa" este unul din elementele sarbatorii romanesti de Craciun cel mai incarcat de motive şamanice. Oameni imbracati intr-un costum stilizat executa ritualul prin care canalizeaza spiritul caprei. "Ta-ţa-ţa, capriţa-ţa!” De remarcat cu cata pasiune se pregateste baietelul din filmulet pentru postul de saman.
(Filmat de Justin Smith pe 24 Decembrie 2009 in Barlad, Romania)
(Filmat de Justin Smith pe 24 Decembrie 2009 in Barlad, Romania)
... titillatio, concomitante idea causae externae.
(...gâdilatura, insotita de ideea unei cauze externe).
Etica, Spinoza
Am descoperit o fotografa fascinanta - Vivian Maier - o ingrijitoare de copii din Chicago (1926-2009). John Maloof, un fotograf amator, a gasit o adevarata comoara fotografica printre mobilelele si antichitatile cumparate la o licitatie din Chicago in 2009. O opera de arta, in mare parte pe filme nedevelopate pe care le-a developat putin cate putin. Printe ele, semnatura lui Vivian.
Tacuta. Asa si-o amintesc "copiii" si angajatii de la firma la care-si developa fotografiile in general in format mic. Iubea cinematografia europeana si teatrul. A trait si a murit in penumbra, si cu toate astea, fotografiile ei emana multa, multa lumina.
Vivian Maier
Tacuta. Asa si-o amintesc "copiii" si angajatii de la firma la care-si developa fotografiile in general in format mic. Iubea cinematografia europeana si teatrul. A trait si a murit in penumbra, si cu toate astea, fotografiile ei emana multa, multa lumina.
Vivian Maier
Cicā Wikileaks ar face parte dintr-o campanie de dezinformare orchestrată de către guvernul SUA. O declasificare controlată a documentelor. Dacă ar fi fost cu adevarat documente importante, ar fi existat referinţe la adevaratii autori ai atentatelor 11-S, 11-M etc, sau la minciuna alunizarii, dar nu exista niciuna. Prin urmare, este doar o diversiune.
Asa rationalizeaza adeptii teoriilor conspirative fenomenul Wikileaks. Daca nu le este de folos pentru a-si sustine teoriile, il transforma intr-o conspiratie.
Asa rationalizeaza adeptii teoriilor conspirative fenomenul Wikileaks. Daca nu le este de folos pentru a-si sustine teoriile, il transforma intr-o conspiratie.
Citesc “A distant mirror” (O oglinda indepartata) , cartea lui Barbara Tuchman. Pentru cine nu stie, Tuchman a fost o istorica, ziarista si scriitoare americana care a murit in 1989 dupa o viata incununata de succesul profesional. A castigat de doua ori premiul Pulitzer, primul pentru excelentul studiu cu privire la primul razboi mondial - The Guns of August.
Cine vrea sa inteleaga sec. 14 cu greu poate gasi o carte mai potrivita decat “O oglinda indepartata.” Tuchman reda foarte bine felul in care traia, ce manca si cum se imbraca in secolul “urgisit” un cavaler, un taran sau un nobil. Descrie modul tragic in care oamenii au trebuit sa infrunte moartea neagra si razboiul de 100 de ani. Un secol dominat de religie si asa cum explica Tuchman, religia crestina este una din marile bariere pe calea intelegerii acestui secol.
Cine vrea sa inteleaga sec. 14 cu greu poate gasi o carte mai potrivita decat “O oglinda indepartata.” Tuchman reda foarte bine felul in care traia, ce manca si cum se imbraca in secolul “urgisit” un cavaler, un taran sau un nobil. Descrie modul tragic in care oamenii au trebuit sa infrunte moartea neagra si razboiul de 100 de ani. Un secol dominat de religie si asa cum explica Tuchman, religia crestina este una din marile bariere pe calea intelegerii acestui secol.
Dificultatea de a stabili o empatie, de a intelege cu adevarat valorile emotionale ale Evului Mediu, reprezinta obstacolul final. Bariera principala este, cred, religia Crestina asa cum a fost: matricea si legea vietii medievale, omniprezenta, cu adevarat obligatorie. Principiul sau insistent cā viata spirituala si cea de dupa moarte sunt superioare vietii materiale pe pamant, nu mai este impartasit la fel de lumea moderna, oricat de ferventi ar fi crestinii de azi. Atenuarea acestui principiu si inlocuirea sa cu credinta in valoarea individului si a unei vieti active care nu este neaparat centrata pe Dumnezeu, este de fapt ceea ce a creat lumea moderna si a dus la sfarsitul Evului Mediu.
Problema este ca desi societatea medievala propavaduia renuntarea la viata simturilor, in practica nu renunta la aceasta, si cel mai putin o face Biserica insasi. Multi au incercat, putini au reusit, dar omenirea in general nu este facuta sa renunte. In nicio alta epoca nu s-a acordat atata atentie banilor si posesiunilor cat in sec. 14 iar interesele carnale au fost la fel de intense ca in orice alt secol. Nici omul economic nici cel senzual nu pot fi reprimati.
Discrepanta intre principiile conducatoare crestine medievale si viata zilnica este marea capcana a Evului Mediu. Este problema intalnita de-a lungul istoriei lui Gibbon, problema pe care el a tratat-o cu o usurinta delicat malitioasa, facand aluzii la fiecare pas la ceea ce i s-a parut ipocrizia idealului crestin in opozitie cu natura umana.
Ceea ce ştie lumea – sau crede ca ştie – despre povestea de Craciun provine din numai doua surse din Noul Testament: Evanghelia dupa Luca si cea dupa Matei. De fapt, asa cum spune Bart Ehrman, povestea repetata in fiecare an in Decembrie, este un amestec al celor doua relatari biblice – fiecare in parte fiind o versiune diferita a naşterii lui Isus. Matei si Luca sunt insa de acord in doua privinte: mama lui Isus era virgina si Isus s-a nascut in Betleem.
De ce trebuia neaparat sa fie plasata nasterea lui Isus in Betleem desi se stia ca Isus era din Nazaret? Matei ne da raspunsul: pentru ca exista o profetie in Vechiul Testament in care se spune ca va veni un “salvator” din Betleem. Cum putea fi Isus “salvatorul” daca era din Nazaret? Pentru ca de fapt, ne spun autorii din Matei si Luca, se nascuse in Betleem. Povestea nasterii lui Isus dupa Matei este diferita de cea dupa Luca si ambele contrazic dovezile istorice din antichitate. Doua povesti care nu coincid si care se afla in conflict cu dovezile istorice. S-ar putea spune ca spre deosebire de autorii evangheliilor dupa Marcu si Ioan care au preferat sa taca in aceasta privinta, cei care au scris Luca si Matei au inventat povestea naşterii lui Isus sub impulsul teologic de a-l legitima pe acesta ca “salvator” nascut potrivit profetiilor in circumstante miraculoase si in locul prevazut de VT.
Moartea lui Isus
De ce a murit Isus si care este legatura intre moartea sa si “salvare”? Fiecare autor biblic are un raspuns: Marcu spune ca moartea sa a fost un sacrificiu pentru ispaşirea pacatelor. In Luca apostolii predica salvarea in sensul convertirii la credinta prin moartea lui Isus. Moartea lui Isus este in Luca motivul pentru care oamenii realizeaza ca sunt pacatosi si ii cer lui Dumnezeu sa-i ierte. In acest sens moartea nu este un sacrificiu pentru ispasirea pacatelor ci pentru iertarea prin pocainta.
Credinta intr-un Mesia care a trebuit sa sufere pentru oameni este centrala in Crestinism. In traditia crestina se crede ca profetii din VT au prezis cine va fi si ce va face Mesia – ca se va naste in Betleem, dintr-o virgina, ca va fi un mare vindecator, ca va intra in Ierusalim calare pe un magar, ca va fi tradat de oamenii lui, ca va avea o moarte groaznica si va invia din morţi. Cum toate aceste criterii sunt indeplinite de Isus, crestinii n-au nicio indoiala ca este Mesia si se mira de ce evreii nu-l recunosc ca atare.
De ce evreii nu-l considera pe Isus, Mesia? In traditia iudaica, inainte de aparitia crestinismului, nimeni nu astepta venirea unui Mesia care va suferi si va muri pentru pacatele altora. Termenul “mesia” inseamna “cel uns” adica cel desemnat de Dumnezeu. In traditia Israelului antic, Dumnezeu ii promisese regelui David ca vor fi mereu descendenti ai acestuia pe tronul Israelului. Istoria a intrerupt aceasta succesiune dar evreii au continuat sa spere ca Dumnezeu isi va tine promisiunea, ca va trimite un Mesia, un rege-razboinic asa cum a fost David care-i va invinge pe dusmanii Israelului si va restabili Israelul ca stat suveran.
In epoca in care se presupune ca a trait Isus, existau si evrei de traditie apocaliptica (se spune ca Isus era unul dintre ei) care credeau ca acest razboinic va fi un fel de judecator cosmic trimis de Dumnezeu sa invinga fortele raului. Aceasta figura divina era numita “Fiul lui Dumnezeu”. Oricum il vedeau evreii, acest Mesia era mereu considerat o figura puternica, grandioasa, capabila sa invinga toate fortele raului. Isus era exact opusul acestei imagini: un predicator vagabond care a sfarsit fiind crucificat pe motive politice. Isus nu i-a invins pe romani ci romanii l-au zdrobit pe el. Cum putea sa fie el Mesia?
Cum au ajuns atunci crestinii sa-l proclame pe Isus drept Mesia? Dupa “logica” crestina: crezand ca Isus era Mesia si cum Isus a suferit si a murit, atunci au tras concluzia ca Mesia trebuia sa sufere si sa moara. Si au inceput sa caute “dovezi” in VT care sa le sprijine teoria gasind in cele din urma pasaje, care desi era evident ca nu se refereau la Mesia, se refereau la suferintele “celui drept”. Inainte de Isus, niciun evreu nu s-ar fi gandit ca aceste pasaje se refera la Mesia.
De aici apare diviziunea: pe de-o parte evreii care spun ca pasajele respective nu se refera la Mesia si primii crestinii care sustin ca la el se refera.
Concluzie: crestinii spun povesti despre Isus in lumina a ceea ce credeau despre el, asigurandu-se ca fiecare detaliu din viata acestuia corespundea profetiilor din VT. Ideea ca Isus a fost un Mesia care a suferit a fost inventia primilor crestini. Bazele noii religii – crestinismul – erau pentru multi evrei o gramada de afirmatii ridicole. Exact acolo a vazut Paul cheia salvarii: prin moartea acestui Mesia, Dumnezeu a facut posibila salvarea pentru toti oamenii: atat evrei cat si gentili. Salvarea nu mai este posibila prin vechea lege iudaica ci prin acceptarea lui Isus (culmea este ca Isus insusi isi invata discipolii ca trebuie sa respecte legea daca vroiau sa intre in imparatia raiului). O idee care a facut ca crestinismul sa se desprinda in cele din urma de Iudaism si sa devina o religie independenta, opusa Iudaismului. Religia profund iudaica profesata de Isus si discipolii sai devine religia anti-iudaica care a dus la sangeroasele persecutii din Evul Mediu si la pogromurile care au marcat istoria pana in zilele noastre.
Ideile sunt expuse in cartea Jesus, interrupted de Bart Ehrman
Bart Ehrman este expert in Noul Testament si Crestinismul timpuriu
De ce trebuia neaparat sa fie plasata nasterea lui Isus in Betleem desi se stia ca Isus era din Nazaret? Matei ne da raspunsul: pentru ca exista o profetie in Vechiul Testament in care se spune ca va veni un “salvator” din Betleem. Cum putea fi Isus “salvatorul” daca era din Nazaret? Pentru ca de fapt, ne spun autorii din Matei si Luca, se nascuse in Betleem. Povestea nasterii lui Isus dupa Matei este diferita de cea dupa Luca si ambele contrazic dovezile istorice din antichitate. Doua povesti care nu coincid si care se afla in conflict cu dovezile istorice. S-ar putea spune ca spre deosebire de autorii evangheliilor dupa Marcu si Ioan care au preferat sa taca in aceasta privinta, cei care au scris Luca si Matei au inventat povestea naşterii lui Isus sub impulsul teologic de a-l legitima pe acesta ca “salvator” nascut potrivit profetiilor in circumstante miraculoase si in locul prevazut de VT.
Moartea lui Isus
De ce a murit Isus si care este legatura intre moartea sa si “salvare”? Fiecare autor biblic are un raspuns: Marcu spune ca moartea sa a fost un sacrificiu pentru ispaşirea pacatelor. In Luca apostolii predica salvarea in sensul convertirii la credinta prin moartea lui Isus. Moartea lui Isus este in Luca motivul pentru care oamenii realizeaza ca sunt pacatosi si ii cer lui Dumnezeu sa-i ierte. In acest sens moartea nu este un sacrificiu pentru ispasirea pacatelor ci pentru iertarea prin pocainta.
Credinta intr-un Mesia care a trebuit sa sufere pentru oameni este centrala in Crestinism. In traditia crestina se crede ca profetii din VT au prezis cine va fi si ce va face Mesia – ca se va naste in Betleem, dintr-o virgina, ca va fi un mare vindecator, ca va intra in Ierusalim calare pe un magar, ca va fi tradat de oamenii lui, ca va avea o moarte groaznica si va invia din morţi. Cum toate aceste criterii sunt indeplinite de Isus, crestinii n-au nicio indoiala ca este Mesia si se mira de ce evreii nu-l recunosc ca atare.
De ce evreii nu-l considera pe Isus, Mesia? In traditia iudaica, inainte de aparitia crestinismului, nimeni nu astepta venirea unui Mesia care va suferi si va muri pentru pacatele altora. Termenul “mesia” inseamna “cel uns” adica cel desemnat de Dumnezeu. In traditia Israelului antic, Dumnezeu ii promisese regelui David ca vor fi mereu descendenti ai acestuia pe tronul Israelului. Istoria a intrerupt aceasta succesiune dar evreii au continuat sa spere ca Dumnezeu isi va tine promisiunea, ca va trimite un Mesia, un rege-razboinic asa cum a fost David care-i va invinge pe dusmanii Israelului si va restabili Israelul ca stat suveran.
In epoca in care se presupune ca a trait Isus, existau si evrei de traditie apocaliptica (se spune ca Isus era unul dintre ei) care credeau ca acest razboinic va fi un fel de judecator cosmic trimis de Dumnezeu sa invinga fortele raului. Aceasta figura divina era numita “Fiul lui Dumnezeu”. Oricum il vedeau evreii, acest Mesia era mereu considerat o figura puternica, grandioasa, capabila sa invinga toate fortele raului. Isus era exact opusul acestei imagini: un predicator vagabond care a sfarsit fiind crucificat pe motive politice. Isus nu i-a invins pe romani ci romanii l-au zdrobit pe el. Cum putea sa fie el Mesia?
Cum au ajuns atunci crestinii sa-l proclame pe Isus drept Mesia? Dupa “logica” crestina: crezand ca Isus era Mesia si cum Isus a suferit si a murit, atunci au tras concluzia ca Mesia trebuia sa sufere si sa moara. Si au inceput sa caute “dovezi” in VT care sa le sprijine teoria gasind in cele din urma pasaje, care desi era evident ca nu se refereau la Mesia, se refereau la suferintele “celui drept”. Inainte de Isus, niciun evreu nu s-ar fi gandit ca aceste pasaje se refera la Mesia.
De aici apare diviziunea: pe de-o parte evreii care spun ca pasajele respective nu se refera la Mesia si primii crestinii care sustin ca la el se refera.
Concluzie: crestinii spun povesti despre Isus in lumina a ceea ce credeau despre el, asigurandu-se ca fiecare detaliu din viata acestuia corespundea profetiilor din VT. Ideea ca Isus a fost un Mesia care a suferit a fost inventia primilor crestini. Bazele noii religii – crestinismul – erau pentru multi evrei o gramada de afirmatii ridicole. Exact acolo a vazut Paul cheia salvarii: prin moartea acestui Mesia, Dumnezeu a facut posibila salvarea pentru toti oamenii: atat evrei cat si gentili. Salvarea nu mai este posibila prin vechea lege iudaica ci prin acceptarea lui Isus (culmea este ca Isus insusi isi invata discipolii ca trebuie sa respecte legea daca vroiau sa intre in imparatia raiului). O idee care a facut ca crestinismul sa se desprinda in cele din urma de Iudaism si sa devina o religie independenta, opusa Iudaismului. Religia profund iudaica profesata de Isus si discipolii sai devine religia anti-iudaica care a dus la sangeroasele persecutii din Evul Mediu si la pogromurile care au marcat istoria pana in zilele noastre.
Ideile sunt expuse in cartea Jesus, interrupted de Bart Ehrman
Bart Ehrman este expert in Noul Testament si Crestinismul timpuriu
Julian Assange a trecut pe la TED si a dat acest interviu interesant publicat in iulie. Azi dimineata Assange a fost arestat in Londra fiind acuzat de delicte de natura sexuala.
Subtitrat in romaneste.
Subtitrat in romaneste.
Mereu vor exista religii, pentru ca religiile traiesc din anxietatea si frica oamenilor si pentru ca suntem departe de a fi rezolvat temerile existentiale. Ateul este condamnat sa militeze pentru o cauza pierduta. Dar conteaza prea putin ca este pierduta atata timp cat este o cauza justa. Lipsa de ratiune, de dreptate, iluzia, fictiunile, au un viitor mareţ pentru ca pe planeta noastra oamenii sunt incurajati sa urasca cultura, ceea ce ne impinge mereu inapoi spre mituri si spre religie.
Onfray a scris Tratat de ateologie din care redau un fragment
Onfray a scris Tratat de ateologie din care redau un fragment
Economistul comportamental Dan Ariely, autorul Iraţionalului Predictibil demonstreaza in acest video că atunci când luăm decizii nu suntem atît de intuitivi pe cât credem .
Ariely este de mult timp fascinat de modul în care stările emoţionale, codurile morale şi presiunea celorlalti pot afecta capacitatea noastra de a lua decizii raţionale, de multe ori extrem de importante în viaţa noastră de zi cu zi - de la alegeri economice (cum ar trebui sa investim?) si pana la cele personale (cu cine ar trebui să mă căsătoresc?). Ariely Este asociat cu trei departamente (de afaceri, economie şi neuroştiinţe cognitive). Spera ca studiul si intelegerea procesului de luare a deciziilor pot ajuta oamenii să-si conduca mai bine viata de zi cu zi. Blogul sau
(Subtitrat in romaneste)
Ariely este de mult timp fascinat de modul în care stările emoţionale, codurile morale şi presiunea celorlalti pot afecta capacitatea noastra de a lua decizii raţionale, de multe ori extrem de importante în viaţa noastră de zi cu zi - de la alegeri economice (cum ar trebui sa investim?) si pana la cele personale (cu cine ar trebui să mă căsătoresc?). Ariely Este asociat cu trei departamente (de afaceri, economie şi neuroştiinţe cognitive). Spera ca studiul si intelegerea procesului de luare a deciziilor pot ajuta oamenii să-si conduca mai bine viata de zi cu zi. Blogul sau
(Subtitrat in romaneste)
"Credinciosii vad stiinta ca pe ceva caracterizat de incertitudine, întotdeauna sub rezerva revizionismului. Cred că ştiinţa prezinta un Univers imens, complex si rece, guvernat de legi cauzale si impersonale. Văd ştiinţa ca pe ceva periculos.
Aceasta este de fapt partea buna a stiintei: faptul ca este tentativa, plina de incertitudine si sub rezerva schimbarii. Ceea ce este cu adevărat negativ este opusul, sa ai un set fix de convingeri considerate absolute, sa crezi ca asa a fost de la inceput si nu se poate schimba, si sa nu acorzi nicio atentie dovezilor clare. Cand arabii au cucerit Alexandria şi l-au intrebat pe califul Omar ce să facă cu biblioteca, acesta a spus: "În cazul în care cărţile sunt de acord cu Coranul, nu sunt necesare şi pot fi arse. Dacă nu sunti de acord cu Coranul, sunt periculoase şi se pot arde.." Si azi exista ganditori pe stilul acestui Omar, gânditori care cred că toate cunoştinţele trebuie să respecte o carte, Biblia, şi refuză să conceapa ca aceasta poate contine vreo eroare. În opinia mea, această atitudine este mult mai periculoasa decât un sistem de credinţe şi cunoştinţe aflate mereu sub rezerva indoielii si a schimbarii.
Credeţi că există vreun spaţiu pentru a reconcilia viziunea religioasă a universului ca un teatru al lui Dumnezeu şi viziunea universului sustinuta de oamenii de ştiinţă?
Exista daca oamenii sunt rezonabili. Sunt multi oameni de ştiinţă care sunt religiosi in mod cinstit. Millikan a fost un om cu adevărat religios. Morley, cel cu experimentul Michelson-Morley, a fost cu adevărat religios. Pur si simplu nu amestecă religia cu ştiinţa. Spus in alt mod: daca in domeniul stiintei apare ceva pe care nu-l pot explica, nu se limiteaza la eludarea sa prin a spune: "Ei bine, asa a vrut Dumnezeu" sau "asta este un miracol." Nu. Ştii foarte bine că în cazul în care ar aparea brusc dovezi verificabile ca Dumnezeu există, oamenii de stiinta nu au alta alegere decat sa accepte faptul. Pe de alta parte, fundamentaliştii nici macar nu accepta posibilitatea ca exista dovezi că evoluţia este adevărată. Ei vor nega orice dovada li s-ar prezenta atata timp cat ea este in conflict cu universul divin asa cum il inteleg. Deci posibilitatea de a ajunge la un acord are loc numai într-una din părţi şi, prin urmare, ma indoiesc ca se pate ajunge vreodata la o înţelegere.
Ceea ce-i sperie pe fundamentalişti este ceva care Dostoievski a spus odată, "Dacă Dumnezeu este mort, totul este permis."
Această frază implică faptul că oamenii sunt incapabili de a simţi ceea ce este bine şi ce este greşit. Singurul motiv pentru care cineva este virtuos este că virtutea este un bilet sigur spre cer? Singurul motiv pentru care cineva nu-si ucide copiii este că nu vor sa ajunga în Iad? Este o insultă la adresa speciei umane sa sugerezi ca numai un sistem de recompense şi pedepse ii face pe oameni sa se comporte decent. N-ar trebui mai degrabă sa credem ca fiinţele umane vor să fie decente pentru ca asa se simt mai bine? Eu nu cred că voi ajunge in Rai sau in Iad. Cred că totul sfarseste odata cu moartea. Asta e ceea ce cred cu tărie. Aceasta nu inseamna ca simt impulsul de a fura, comite jafuri, violuri şi aşa mai departe. Am o conştiinţă, şi nu depinde de religie. Şi cred că acelasi lucru se întâmplă cu mulţi alti oameni.
Fragmente dintr-un interviu pe care i l-a luat Bill Moyers lui I. Asimov in 1988
Aceasta este de fapt partea buna a stiintei: faptul ca este tentativa, plina de incertitudine si sub rezerva schimbarii. Ceea ce este cu adevărat negativ este opusul, sa ai un set fix de convingeri considerate absolute, sa crezi ca asa a fost de la inceput si nu se poate schimba, si sa nu acorzi nicio atentie dovezilor clare. Cand arabii au cucerit Alexandria şi l-au intrebat pe califul Omar ce să facă cu biblioteca, acesta a spus: "În cazul în care cărţile sunt de acord cu Coranul, nu sunt necesare şi pot fi arse. Dacă nu sunti de acord cu Coranul, sunt periculoase şi se pot arde.." Si azi exista ganditori pe stilul acestui Omar, gânditori care cred că toate cunoştinţele trebuie să respecte o carte, Biblia, şi refuză să conceapa ca aceasta poate contine vreo eroare. În opinia mea, această atitudine este mult mai periculoasa decât un sistem de credinţe şi cunoştinţe aflate mereu sub rezerva indoielii si a schimbarii.
Credeţi că există vreun spaţiu pentru a reconcilia viziunea religioasă a universului ca un teatru al lui Dumnezeu şi viziunea universului sustinuta de oamenii de ştiinţă?
Exista daca oamenii sunt rezonabili. Sunt multi oameni de ştiinţă care sunt religiosi in mod cinstit. Millikan a fost un om cu adevărat religios. Morley, cel cu experimentul Michelson-Morley, a fost cu adevărat religios. Pur si simplu nu amestecă religia cu ştiinţa. Spus in alt mod: daca in domeniul stiintei apare ceva pe care nu-l pot explica, nu se limiteaza la eludarea sa prin a spune: "Ei bine, asa a vrut Dumnezeu" sau "asta este un miracol." Nu. Ştii foarte bine că în cazul în care ar aparea brusc dovezi verificabile ca Dumnezeu există, oamenii de stiinta nu au alta alegere decat sa accepte faptul. Pe de alta parte, fundamentaliştii nici macar nu accepta posibilitatea ca exista dovezi că evoluţia este adevărată. Ei vor nega orice dovada li s-ar prezenta atata timp cat ea este in conflict cu universul divin asa cum il inteleg. Deci posibilitatea de a ajunge la un acord are loc numai într-una din părţi şi, prin urmare, ma indoiesc ca se pate ajunge vreodata la o înţelegere.
Ceea ce-i sperie pe fundamentalişti este ceva care Dostoievski a spus odată, "Dacă Dumnezeu este mort, totul este permis."
Această frază implică faptul că oamenii sunt incapabili de a simţi ceea ce este bine şi ce este greşit. Singurul motiv pentru care cineva este virtuos este că virtutea este un bilet sigur spre cer? Singurul motiv pentru care cineva nu-si ucide copiii este că nu vor sa ajunga în Iad? Este o insultă la adresa speciei umane sa sugerezi ca numai un sistem de recompense şi pedepse ii face pe oameni sa se comporte decent. N-ar trebui mai degrabă sa credem ca fiinţele umane vor să fie decente pentru ca asa se simt mai bine? Eu nu cred că voi ajunge in Rai sau in Iad. Cred că totul sfarseste odata cu moartea. Asta e ceea ce cred cu tărie. Aceasta nu inseamna ca simt impulsul de a fura, comite jafuri, violuri şi aşa mai departe. Am o conştiinţă, şi nu depinde de religie. Şi cred că acelasi lucru se întâmplă cu mulţi alti oameni.
Fragmente dintr-un interviu pe care i l-a luat Bill Moyers lui I. Asimov in 1988
..."intr-o tara cum este Romania care se proclama foarte religioasa este de mirare ca nu exista in suficienta masura compasiune fata de semenul tau."
"Ce s-ar fi intamplat daca ati fi ramas in Romania?"
"Vai de capul meu..."
"Ce s-ar fi intamplat daca ati fi ramas in Romania?"
"Vai de capul meu..."
Poate se ofera cineva sa traduca textul. wikileaks.org care incepuse sa publice o parte din cele 250.000 de note diplomatice americane, "provocând o undă de şoc în cancelariile din lumea întreagă", nu mai exista. WikiLeaks: 88.80.13.160
Stratagema nº 8
Starneste mania adversarului pentru ca furios nu va fi capabil sa-si dea seama de avantajul sau. Nu-i da dreptate, incurca-l intentionat si adopta o atitudine generala de insolenţa.
Stratagema nº 37
Atunci cand adversarul are dreptate dar din nefericire pentru el alege dovezi gresite pentru a-si sustine punctul de vedere, ne va fi usor sa le respingem si vom face in asa fel incat acest lucru sa para refutarea problemei principale. In fond, aceasta se reduce la a prezenta un argument ad hominem ca pe unul ad rem. Daca acestuia nu-i vine in minte o idee mai buna, putem sa ne consideram invingatori. Un exemplu este atunci cand cineva foloseste argumentul ontologic pentru a demonstra existenta lui Dumnezeu, argument foarte usor de respins. Aceasta este calea pe care deobicei avocatii slabi pierd o buna cauza: vor s-o apere cu ajutorul unei legi nepotrivite si nu se gandesc la cea adecvata.
A. Schopenhauer
Starneste mania adversarului pentru ca furios nu va fi capabil sa-si dea seama de avantajul sau. Nu-i da dreptate, incurca-l intentionat si adopta o atitudine generala de insolenţa.
Stratagema nº 37
Atunci cand adversarul are dreptate dar din nefericire pentru el alege dovezi gresite pentru a-si sustine punctul de vedere, ne va fi usor sa le respingem si vom face in asa fel incat acest lucru sa para refutarea problemei principale. In fond, aceasta se reduce la a prezenta un argument ad hominem ca pe unul ad rem. Daca acestuia nu-i vine in minte o idee mai buna, putem sa ne consideram invingatori. Un exemplu este atunci cand cineva foloseste argumentul ontologic pentru a demonstra existenta lui Dumnezeu, argument foarte usor de respins. Aceasta este calea pe care deobicei avocatii slabi pierd o buna cauza: vor s-o apere cu ajutorul unei legi nepotrivite si nu se gandesc la cea adecvata.
A. Schopenhauer
A devenit deja un obicei ca NASA sa anunte cu surle si trompete o mare descoperire pe care o va prezenta intr-o conferinta de presa asteptata cu sufletul la gura de toata lumea. De data asta, chiar a meritat sa asteptam:
Ha! Desi cam asa ceva asteapta multi ca NASA sa recunoasca in cele din urma, descoperirea publicata in Science e cu totul alta. Nu este vorba de nimic extraterestru ci de ceva care se afla chiar aici pe Pamant. Mai exact, se pare ca o tulpina bacteriana izolata in apele sarate ale unui lac californian e capabila sa creasca in medii pline de arsen (As). Toata lumea stie ca arsenicul este o otrava folosita ca arma ucigaşa, un antagonist al vieţii. Cine nu stie, s-o citeasca pe Agatha Christie. Dar aceasta bacterie nu numai ca poate creste in prezenta arsenului (As) dar se pare ca il si poate introduce in structura proteinelor sale si ADN-ului in loc de Fosfor (P).
Din toate elementele chimice existente, lumea vie foloseste doar cateva. Unele sunt esentiale, de neinlocuit: carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul, sulful si fosforul. Arsenul nu se afla printre ele. Fosforul este foarte important pentru ca ajuta la formarea scheletului ADN-ului si este o parte esentiala a ATP-ului. Dar bacteria cu pricina poate inlocui fosforul cu arsenul si daca-i adevarat acest lucru, este pana in prezent singura fiinta vie cunoscuta capabila de asa ceva.
Arsenul (As) se afla sub fosfor (P) in sistemul periodic si are proprietati similare cu ale acestuia. Tocmai din acest motiv este toxic – pe de-o parte poate inlocui fosforul in multe reactii chimice dar pe de alta parte produsii sai finali sunt extrem de instabili avand o viata de cateva minute sau secunde. Iar stabilitatea compusilor este o caracteristica esentiala pentru buna functionare in lumea vie. Bacteria din lacul Mono a gasit dupa cate se pare un mod de a rezolva aceasta problema. Descoperirea sa este deci cat se poate de interesanta.
Trebuie sa invatam insa sa separam graul de neghina, sa eliminam cu alte cuvinte senzationalismul din articolele din presa intelegand corect despre ce este vorba: grupul de cercetatori avand in frunte pe Felisa Wolfe-Simon au gasit in apele lacului Mono (care contine arsenic in concentratii mari) o bacterie care poate sa creasca atunci cand este cultivata in prezenta arsenului concentrat. Au observat ca bacteria continua sa creasca pe masura ce se elimina urmele de fosfor din mediile de cultura si se creste concentratia de arsen. Acest lucru sugereaza ca bacteria utilizeaza arsenul. Pentru a demonstra aceasta ipoteza, au folosit As radioactiv pe care l-au regasit in practic toate zonele celulare care contin proteine, lipide si acizi nucleici. E posibil deci ca As sa inlocuiasca fosforul in structura macromoleculei de ADN. Din pacate cercetatorii nu prezinta dovezi directe de macromolecule cu As in structura lor (cum ar fi spectrometria de masa sau cristalografia). Un fragment dintr-o prezentare pe care am facut-o cu ani in urma, poate fi de ajutor pentru a intelege structura ADN-ului si importanta P:
ADN-ul contine in structura sa dezoxiriboza (un carbohidrat) care uneste bazele azotate – adenina, citozina, guanina si timidina (A,C,G,T) – formand nucleozide- La randul lor acestea se unesc la molecule de fosfat formand nucleotide. Poate exista ADN format din arseniat (instabil) in loc de fosfat? Exista o alta molecula care stabilizeaza compusul? Participa cu adevarat arsenul la formarea structurii ADN-ului? Ar putea bacteria sa creasca in absenta totala a fosforului? Toate acestea sunt intrebari care asteapta raspuns si deschid noi linii de cercetare. Deocamdata avem doar multe ipoteze.
Si sa nu uitam ca a tolera un element chimic in concentratie mare si a avea nevoie de acel element pentru a supravietui, sunt doua lucruri foarte diferite. Sa speram ca nu ne-au vandut pielea ursului din padure...
Desi descoperirea este interesanta in sine, cu siguranta multe persoane au fost dezamagite de ceea ce a anuntat ieri NASA ca fiind o descoperire importanta. Dar desi rezultatele nu au nimic de-a face cu viata extraterestra, ele largesc spectrul aspectelor posibile pe care le poate lua viata terestra sau extraterestra.
NASA
Ha! Desi cam asa ceva asteapta multi ca NASA sa recunoasca in cele din urma, descoperirea publicata in Science e cu totul alta. Nu este vorba de nimic extraterestru ci de ceva care se afla chiar aici pe Pamant. Mai exact, se pare ca o tulpina bacteriana izolata in apele sarate ale unui lac californian e capabila sa creasca in medii pline de arsen (As). Toata lumea stie ca arsenicul este o otrava folosita ca arma ucigaşa, un antagonist al vieţii. Cine nu stie, s-o citeasca pe Agatha Christie. Dar aceasta bacterie nu numai ca poate creste in prezenta arsenului (As) dar se pare ca il si poate introduce in structura proteinelor sale si ADN-ului in loc de Fosfor (P).
Din toate elementele chimice existente, lumea vie foloseste doar cateva. Unele sunt esentiale, de neinlocuit: carbonul, hidrogenul, oxigenul, azotul, sulful si fosforul. Arsenul nu se afla printre ele. Fosforul este foarte important pentru ca ajuta la formarea scheletului ADN-ului si este o parte esentiala a ATP-ului. Dar bacteria cu pricina poate inlocui fosforul cu arsenul si daca-i adevarat acest lucru, este pana in prezent singura fiinta vie cunoscuta capabila de asa ceva.
Arsenul (As) se afla sub fosfor (P) in sistemul periodic si are proprietati similare cu ale acestuia. Tocmai din acest motiv este toxic – pe de-o parte poate inlocui fosforul in multe reactii chimice dar pe de alta parte produsii sai finali sunt extrem de instabili avand o viata de cateva minute sau secunde. Iar stabilitatea compusilor este o caracteristica esentiala pentru buna functionare in lumea vie. Bacteria din lacul Mono a gasit dupa cate se pare un mod de a rezolva aceasta problema. Descoperirea sa este deci cat se poate de interesanta.
Trebuie sa invatam insa sa separam graul de neghina, sa eliminam cu alte cuvinte senzationalismul din articolele din presa intelegand corect despre ce este vorba: grupul de cercetatori avand in frunte pe Felisa Wolfe-Simon au gasit in apele lacului Mono (care contine arsenic in concentratii mari) o bacterie care poate sa creasca atunci cand este cultivata in prezenta arsenului concentrat. Au observat ca bacteria continua sa creasca pe masura ce se elimina urmele de fosfor din mediile de cultura si se creste concentratia de arsen. Acest lucru sugereaza ca bacteria utilizeaza arsenul. Pentru a demonstra aceasta ipoteza, au folosit As radioactiv pe care l-au regasit in practic toate zonele celulare care contin proteine, lipide si acizi nucleici. E posibil deci ca As sa inlocuiasca fosforul in structura macromoleculei de ADN. Din pacate cercetatorii nu prezinta dovezi directe de macromolecule cu As in structura lor (cum ar fi spectrometria de masa sau cristalografia). Un fragment dintr-o prezentare pe care am facut-o cu ani in urma, poate fi de ajutor pentru a intelege structura ADN-ului si importanta P:
ADN-ul contine in structura sa dezoxiriboza (un carbohidrat) care uneste bazele azotate – adenina, citozina, guanina si timidina (A,C,G,T) – formand nucleozide- La randul lor acestea se unesc la molecule de fosfat formand nucleotide. Poate exista ADN format din arseniat (instabil) in loc de fosfat? Exista o alta molecula care stabilizeaza compusul? Participa cu adevarat arsenul la formarea structurii ADN-ului? Ar putea bacteria sa creasca in absenta totala a fosforului? Toate acestea sunt intrebari care asteapta raspuns si deschid noi linii de cercetare. Deocamdata avem doar multe ipoteze.
Si sa nu uitam ca a tolera un element chimic in concentratie mare si a avea nevoie de acel element pentru a supravietui, sunt doua lucruri foarte diferite. Sa speram ca nu ne-au vandut pielea ursului din padure...
Desi descoperirea este interesanta in sine, cu siguranta multe persoane au fost dezamagite de ceea ce a anuntat ieri NASA ca fiind o descoperire importanta. Dar desi rezultatele nu au nimic de-a face cu viata extraterestra, ele largesc spectrul aspectelor posibile pe care le poate lua viata terestra sau extraterestra.
NASA
De cand NASA a dat urmatorul comunicat, anuntand ca are o stire importanta in domeniul astrobiologiei, au inceput speculatiile.
"NASA Sets News Conference on Astrobiology Discovery; Science Journal Has Embargoed Details Until 2 p.m. EST On Dec. 2
WASHINGTON -- NASA will hold a news conference at 2 p.m. EST on Thursday, Dec. 2, to discuss an astrobiology finding that will impact the search for evidence of extraterrestrial life. Astrobiology is the study of the origin, evolution, distribution and future of life in the universe.
The news conference will be held at the NASA Headquarters auditorium at 300 E St. SW, in Washington. It will be broadcast live on NASA Television and streamed on the agency's website at http://www.nasa.gov. "
Unii anunta deja ca s-a descoperit o noua forma de viata:
Hours before their special news conference today, the cat is out of the bag: NASA has discovered a completely new life form that doesn’t share the biological building blocks of anything currently living in planet Earth. This changes everything.
At their conference today, NASA scientist Felisa Wolfe Simon will announce that they have found a bacteria whose DNA is completely alien to what we know today. Instead of using phosphorus, the bacteria uses arsenic. All life on Earth is made of six components: carbon, hydrogen, nitrogen, oxygen, phosphorus and sulfur. Every being, from the smallest amoeba to the largest whale, share the same life stream. Our DNA blocks are all the same."
Peste putin vom afla despre ce-i vorba. Ah, ce emotie! Oare ce-o sa zica Papa? He, he...
"NASA Sets News Conference on Astrobiology Discovery; Science Journal Has Embargoed Details Until 2 p.m. EST On Dec. 2
WASHINGTON -- NASA will hold a news conference at 2 p.m. EST on Thursday, Dec. 2, to discuss an astrobiology finding that will impact the search for evidence of extraterrestrial life. Astrobiology is the study of the origin, evolution, distribution and future of life in the universe.
The news conference will be held at the NASA Headquarters auditorium at 300 E St. SW, in Washington. It will be broadcast live on NASA Television and streamed on the agency's website at http://www.nasa.gov. "
Unii anunta deja ca s-a descoperit o noua forma de viata:
Hours before their special news conference today, the cat is out of the bag: NASA has discovered a completely new life form that doesn’t share the biological building blocks of anything currently living in planet Earth. This changes everything.
At their conference today, NASA scientist Felisa Wolfe Simon will announce that they have found a bacteria whose DNA is completely alien to what we know today. Instead of using phosphorus, the bacteria uses arsenic. All life on Earth is made of six components: carbon, hydrogen, nitrogen, oxygen, phosphorus and sulfur. Every being, from the smallest amoeba to the largest whale, share the same life stream. Our DNA blocks are all the same."
Peste putin vom afla despre ce-i vorba. Ah, ce emotie! Oare ce-o sa zica Papa? He, he...
“Viaţa, in toate formele si stadiile sale, este un dar de la Dumnezeu” |
Daca ar fi asa, ar trebui sa-i multumim "taticului ceresc" pentru toate aceste “daruri”, pentru toti agentii producatori de malarie, gripa, leishmanioza, salmonelloza, SIDA, etc. Cu toate astea, lumea sarbatoreste lupta impotriva acestor "intrusi" care aduc suferinta si moartea. Azi bunaoara se sarbatoreste Ziua Mondiala anti-SIDA. Cu alte cuvinte pe 1 Decembrie in toate ziarele si televiziunile lumii se vorbeste de SIDA , de eforturile care se fac pentru a preveni transmiterea agentului infectios si de stadiul in care ne aflam in cercetarea pentru combaterea bolii. Pe cand vaccinul anti-SIDA, intreaba lumea. Sunt mai bune noile medicamente?
Printre intrebarile de bun simt care arata preocuparea normala a oamenilor fata de aceasta maladie care afecteaza milioane de oameni si de care au murit multi, foarte multi, se strecoara paranoia si teoriile conspirationiste. Unii spun ca exista deja vaccinul dar nu-i rentabil, altii ca e o boala care de fapt...nu exista. Si desigur sunt aceia care avand creierul intunecat de fanatism religios, sustin ca SIDA e un dar ceresc pentru a proteja lumea de homosexuali. Cretinisme datorate lipsei de informare si de gandire critica.
Realitatea este ca rezultatele sunt inca modeste (anul asta s-a obtinut primul vaccin cu rezultate semnificative de protectie – 31% - desi inca insuficiente) in pofida faptului ca multe tari cerceteaza pentru a gasi remediul definitiv. Suntem inca departe de vaccinul care sa ne protejeze 100% desi suntem mai aproape de vaccinul care poate transforma SIDA intr-o boala cronica dar nu mortala.
Prevenirea transmiterii virusului continua sa fie masura cea mai importanta. In conditiile in care in Africa exista tari in care majoritatea oamenilor sunt infectati, Papa continua sa sustina ca distribuirea prezervativelor si educatia in sensul prevenirii transmiterii de boli pe cale sexuala nu sunt o solutie impotriva SIDA. In felul asta nu face decat sa ajute la raspandirea bolii acolo unde este deja o pandemie.