Poezia, chiar si cea ridicola, izvoraste dintr-un sufletel suferind, dintr-o inimioara sangeranda. Care are necesitati si dorinte neimplinite, ca cele de mai jos:
E greu acum, dupa mai bine de 20 de ani, sa ne imaginam cui apartinea buza cu pricina, cel mult putem propune 2 dintr-o o infinitate de alte posibilitati mult mai traumatice:
Dar toate astea nu sunt realmente interesante, ceea ce e cu adevarat induiosator este cine era sufletelul cu veleitati poetice si cu ce se ocupa intre un vers de dragoste si altul de betie. El era Aiatolahul Seyyed Ruhollah Musavi Khomeini, care intre un vers de dragoste carnala si altul de pahar gasea timp ca sa condamne la moarte pe Salman Rushdie pentru erezie!
The poetry of Ayatollahh Khomeini
Am cazut prizonier, o dragostea mea, negului de pe buza ta!
Am vazut ochii tai langurosi si m-am imbolnavit de amor.
Deschide usa tavernei si lasa-ne sa intram zi si noapte,
Pentru ca sunt satul de moschee si de seminar.
Am vazut ochii tai langurosi si m-am imbolnavit de amor.
Deschide usa tavernei si lasa-ne sa intram zi si noapte,
Pentru ca sunt satul de moschee si de seminar.
E greu acum, dupa mai bine de 20 de ani, sa ne imaginam cui apartinea buza cu pricina, cel mult putem propune 2 dintr-o o infinitate de alte posibilitati mult mai traumatice:
Dar toate astea nu sunt realmente interesante, ceea ce e cu adevarat induiosator este cine era sufletelul cu veleitati poetice si cu ce se ocupa intre un vers de dragoste si altul de betie. El era Aiatolahul Seyyed Ruhollah Musavi Khomeini, care intre un vers de dragoste carnala si altul de pahar gasea timp ca sa condamne la moarte pe Salman Rushdie pentru erezie!
The poetry of Ayatollahh Khomeini
0 comments: