Numele lui Karen Blixen (1885-1962) este cunoscut pentru memoriile pe care baroneasa de origine daneza le-a publicat sub titlul “Din inima Africii” (Out of Africa) si dupa care s-a facut filmul cu Meryl Streep si Robert Redford. Putini stiu insa ca scriitoarea cunoscuta in lumea literara sub pseudonimul Isak Dinesen, a scris opera sa cea mai reprezentativa dupa intoarcerea in Danemarca. Una din povestirile sale, ‘Festinul lui Babette’, sta la baza filmului cu acelasi nume cu care Gabriel Axel a luat Oscarul pentru cel mai bun film strain in 1987.

(Spoiler)
Actiunea filmului se petrece intr-un mic sat de protestanti luterani din Danemarca secolului 19, concret in provincia Jutland aflata in nordul tarii. Intr-o atmosfera austera in care religia are prioritate absoluta, traiesc doua surori- Philippa si Martina, ramase singure dupa moartea tatalui lor, pastorul care conducea mica comunitate de credinciosi. Cele doua surori hotarasera inca din tinerete sa-si dedice viata continuarii activitatii tatalui lor in fruntea comunitatii, renuntand fiecare la propria poveste de dragoste, Martina cu un nobil locotenent si Philippa cu un cantaret parizian de opera, Achilles Papin.
In scena de mai jos Philippa si Achilles (care gasise la ea un talent extraordinar si spera sa o transforme intr-o stea a operei din Paris) isi declara dragostea sub pretextul interpretarii uneia din scenele culminante din opera Don Giovanni de Mozart - ‘Lá ci darem la mano’:

Anii trec si nici una din surori nu se marita. Traiesc pentru cei din jur si pentru a mentine viu spiritul tatalui lor. Viata lor extrem de simpla este reprezentativa pentru "ura" fata de corp generata de conceptia crestina dualista potrivit careia corpul este o inchisoare pentru suflet, de unde negarea oricarei forme de placere corporala incluzand chiar dorintele cele mai legitime. Consecinta conceptiei dualiste, lipsita de orice fundament antropologic, este aparitia de multiple conflicte intre membrii comunitatii care incearca sa traiasca intr-o atmosfera de aparenta armonie.

In viata lor apare intr-o buna zi Babette, o refugiata care isi pierduse familia in evenimentele revolutiei comunarzilor din Paris. Surorile o primesc din mila (vine recomandata printr-o scrisoare a imbatranitului Achille Papin), dar prezenta sa se dovedeste in scurt timp o adevarata binefacere - Babette se ocupa de toate treburile, mancarea (mancau zilnic un fel de terci de paine neagra pritocita cu peste sarat) incepe sa aiba gust, iar situatia financiara a surorilor se imbunatateste. Dupa 14 ani Babette are ocazia sa-si arate recunostinta fata de surori cand acestea se pregatesc sa sarbatoreasca impreuna cu restul membrilor comunitatii 100 de ani de la nasterea pastorului iar ea tocmai castigase o suma importanta de bani la loterie. Se ofera deci sa le pregateasca pe banii ei ‘o adevarata cina franceza’.

Ingredientele comandate de Babette direct in Franta, printre care cutii cu vinuri scumpe, prepelite si o enorma broasca testoasa vie, ii infricoseaza pe enoriasi care incep sa-si imagineze cu groaza un banchet al vrajitoarelor. Ca sa nu o jigneasca pe Babette pacteaza sa se infrunte prezentei necuratului cu resemnare, in tacere, cu mintea in Rai si nu pe pamant. Nimeni nu se va gandi la mancare, ca si cum toti ar fi pierdut brusc simtul gustului. La cina apare insa un invitat de seama, locotenentul indragostit in tinerete de Martina, actual general cu o rafinata cultura gastronomica. Acesta recunoaste incantat multe din extraordinarele feluri pe care le gustase cu ani in urma in Café d’Anglais din Paris, in special minunatele ‘Caille en Sarcophage avec Sauce Perigourdine’, specialitatea fostei chef a renumitului Café.





Cunoscatorii au recunoscut poate in meniu:

Blini Demidoff au Caviar
Potage a la Tortue
Caille en Sarcophage avec Sauce Perigourdine
La Salad
Les Fromages
Savarin au Rhum avec Des Figues et Fruits Glacées
Iar printre bauturi, Clos De Vougeot si Veuve Clicquot

Faimoasa chef care avea darul de a transforma o cina intr-un fel de poveste de dragoste nu este alta decat Babette. Ca pe vremuri, Babette reuseste un fel de miracol: invitatii se deschid impotriva vointei lor minunatiilor lumii simturilor si placerii corporale. Si ca prin farmec, armonia comunitatii este reinviata, se refac prietenii rupte iar iubirea este reinstaurata. Zambetele stralucesc pe fetele relaxate reflectand bunastarea interioara, simpla bucurie de a trai.

Acasa la Karen Blixen