Papa tocmai isi pronunta discursul anual de Pasti in fata multimii care colapseaza Piata Sf. Petru. Spune ca invierea lui Isus nu este un basm, ci un fapt istoric. Ca lumea trebuie sa depaseasca ‘golul spiritual’ de care sufera cei ce se limiteaza la cunoasterea stiintifica. Cu alte cuvinte, indeamna lumea sa creada in ‘cai verzi pe pereti’ chiar in pofida dovezilor. Si ce ipocrizie extraordinara! Vrea sa spuna cumva ca accepta ca oamenii sa-si umple ‘golul spiritual’ cu animism, zoroastrism, budism, etc? Nu ar fi mai corect sa spuna clar ca vrea ca toti sa fim catolici romani?

Din fericire, nu toti crestinii gandesc la fel asa cum reiese din acest interviu cu Dr. Tony Nugent, expert in mitologie si istoria religiilor. Dupa spusele lui, multi teologi crestini interpreteaza crucificarea si invierea ca pe o poveste spirituala a sperantei intr-o viata mai buna, nu ca pe un fapt istoric real. Toti acestia se considera crestini in sens spiritual nu doctrinal, adica practica crestinismul bazat pe o serie de valori si practici spirituale nu pe credinta in acorduri doctrinale specifice. De fapt, inainte de sec. 4 cand s-a stabilit ortodoxia, Crestinismul era caracterizat de heterodoxie - o multime de credinte foarte diferite intre ele. Dupa parerea lui Nugent, chiar daca invierea nu s-a intamplat in mod real, acest lucru nu trebuie sa aiba consecinte asupra viziunii crestine in privinta felului in care trebuie sa ne traim viata. Ceea ce contrazice esenta crestinismului, ideea de Isus, este fundamentalismul crestin insusi. Cei care adopta o forma intoleranta, aroganta si inumana de crestinism, practica de fapt o religie anticrestina.

Nugent ne aminteste un fapt interesant: mare parte a continutului Bibliei, inclusiv povestea invierii, are la baza traditia sumeriana. Povestea mortii si invierii la sumerieni, are ca personaj central pe Innana (Ishtar). Studiul mitologiei demonstreaza ca exista un sablon mitic care a razbatut de-a lungul istoriei. Povestile nu sunt identice (Innana era femeie), dar urmeaza acelasi model: Innana si Isus calatoresc catre un mare oras unde sunt judecati si condamnati la moarte; vesmintele lor sunt smulse, sunt torturati, corpul lor este atarnat si mor. Dupa 3 zile, are loc invierea lor din morti.

Atunci cand se studiaza evenimentele din punct de vedere istoric, partea mitologica trebuie eliminata. Nu se poate nega cu certitudine existenta unui personaj real Isus asa cum nici nu exista dovezi ale existentei sale istorice, dar este evident ca daca acesta a existat, povestea vietii lui a fost impodobita cu toate ingredientele modelului mitologic antic existent deja de secole. Oamenii povesteau povestea lui Innana cu 4000 de ani inainte de presupusa moarte si inviere a lui Isus.

Este deprimant sa vezi cum in sec. 21 un batran impopotonat cu simbolurile aurite ale bogatiei pe care atat de tare o dispretuia Isus al scripturilor, continua sa indice cu degetele sale decrepite incarcate de aur, calea minciunii si a letargiei mintale.