Author: Oenoanda
•16:11


Este stiinta compatibila cu religia? Este teoria evolutiei compatibila cu credinta in Dumnezeu si in Biblie?

Niciun fundamentalist ortodox nu poate spune ca interpretarea literala a textelor biblice se afla in perfecta armonie cu teoriile stiintifice actuale. Acolo unde stiinta si religia ofera explicatii asupra universului, stiinta castiga, iar fundamentalistul care vrea sa-si mentinta credinta in strictele precepte biblice, nu are alta sansa decat sa nege concluziile stiintifice. Exista insa o serie de credinciosi asa zisi liberali si oameni de stiinta teisti care si-au adaptat credinta in pas cu acumularea cunoasterii stiintifice. Unii dintre ei cum ar fi Francisco Ayala, Ken Miller sau Karl Giberson, admirabili oameni de stiinta, considera ca stiinta si religia sunt perfect compatibile.

Desi cred in Dumnezeu si in Biblie, Ayala, Miller si Giberson sunt priviti ca aliati incontestabili ai stiintei, argumentele lor extrem de lucide demonteaza cu succes pseudo-argumentele creationiste si cele ale desenului inteligent. Numeroase publicatii ale acestor autori incearca sa compatibilizeze stiinta si religia, cu toate astea, niciunul nu reuseste sa demonstreze armonia intre cele doua domenii. Si asta pentru ca asa cum bine spune Jarmonizarea stiintei si a religiei se poate realiza ori prin inlocuirea majoritatii preceptelor religioase (inclusiv credinta intr-un dumnezeu personal care interactioneaza cu natura si raspunde rugaciunilor credinciosilor) cu o forma inofensiva de deism sau panteism, ori prin poluarea stiintei cu afirmatii inutile, netestabile si irationale. Ori oamenii de stiinta teisti, desi respecta in buna masura esenta si spiritul stiintei, prezinta cel putin trei din caracterle distinctive ale creationistului: credinta in Dumnezeu, interventia acestuia in natura si rolul sau special in evolutia omului. In plus, unii cred in suflet si in faptul ca acesta nu evolueaza ci a fost introdus in corpul uman direct de catre Dumnezeu.

Astazi Vaticanul accepta evolutia ca pe un fapt, dar mult timp Biserica Catolica s-a opus teoriei evolutiei nu pentru ca se afla in conflict cu povestea biblica a celor sapte zile ale creatiei, ci pentru ca desfiinteaza saltul radical, diferenta miraculoasa intre formele de viata preumane si aparitia omului, anuleaza diferentele intre o maimuta care este un animal si omul care a primit un suflet rational. Vaticanul a acceptat teoria evolutiei dar isi rezerva dreptul de a decide momentul in care Dumnezeu a produs saltul calitativ de la animal la om, momentul “insufletirii”.

Karl Giberson (profesor de fizica si autor de carti despre tensiunea stiinta - religie) isi recunoaste uimirea in legatura cu simtul estetic uman fata de caracterul “artistic” al naturii (de ce ne place atat de mult sa ascultam cantecul pasarelelor?), un aspect care dupa parerea sa nu poate fi explicat stiintific. Aceasta este o forma de desen ‘estetic’ diferita de desenul inteligent, dar desen la urma urmei, si ignora explicatii stiintifice ca de exemplu “biofilia”, teoria lui E. O. Wilson care sustine ca am evoluat cautand habitate ‘atractive’ pentru ca acestea ne-au oferit surse de hrana si siguranta .
Giberson afirma:

“Cred in Dumnezeu si sunt convins a priori ca lumea nu este un accident si ca existenta noastra este intr-o forma misterioasa un rezultat “asteptat”. Nicio dovada nu contrazice aceasta afirmatie. Astfel, nu privesc istoria naturala ca pe o sursa de dovezi care sa determine daca lumea are sau nu un scop. Eu anticipez faptul ca dovezile istoriei naturale vor fi compatibile cu scopul si semnificatia pe care le-am intalnit pretutindeni. Iar modul in care inteleg stiinta nu-mi poate schimba aceasta convingere.”

Tot el ne spune motivul pentru care crede:

“Am motive solide pentru a crede in Dumnezeu. Parintii mei profund crestini ar fi devastati daca mi-as renega credinta. Sotia si copiii mei cred in Dumnezeu si impreuna mergem regulat la Biserica. Majoritatea prietenilor mei sunt crestini. Am o meserie pe care o iubesc intr-o scoala Crestina care m-ar obliga sa demit daca as renunta la credinta. Renuntarea la credinta in Dumnezeu ar fi o ruptura extrem de dureroasa in viata mea.”

Marturisirea sa subliniaza conflictul intre nevoia de a crede si dorinta disperata de a demonstra ca aceasta necesitate primara este compatibila cu stiinta. Totusi o persoana nu poate fi coerenta atunci cand imbratiseaza credinte irationale si rationale in acelasi timp. Creierul acestor indivizi poate fi comparat asa cum bine spunea Sam Harris cu discul dur al unui computer in care s-a facut o partitie pentru rationalitate si una pentru irationalitate. Ei accepta cu o parte a creierului numai ceea ce poate fi testat si demonstrat pe baza de logica, dovezi si ratiune, iar cu celalalta, accepta idei care nu pot fi sustinute rational, nefalsificabile. Cu alte cuvinte, pretul armoniei filozofice intre stiinta si religie este disonanta cognitiva. Miller, Ayala si Giberson aleg ceea ce vor sa creada. Despre aceasta atitudine, Feynaman spunea:

“Stiinta este modul de a incerca sa nu ne mintim singuri. Primul principiu in stiinta este acela de a nu te minti singur, in conditiile in care ne putem minti atat de usor”

Acceptarea compatibilitatii intre stiinta si religie este o tactica folosita instinctiv de cei care se tem ca un conflict manifest intre cele doua domenii ar pune in pericol viitorul stiintei. Acestia sunt ingrijorati de posibilitatea ca stiinta sa nu mai primeasca sprijin financiar, sau ca orele de stiinta in scoli sa fie inlocuite cu ore de religie. Un numar imens de oameni de stiinta atei sunt constienti de rolul negativ pe care il au ideile irationale sustinute de religie asupra viitorului stiintei.

Exista un adevar nedeclarat, acela ca stiinta si religia sunt incompatibile, nu in sensul ca ele nu pot coexista in aceeasi minte umana, ci in sensul ca nu poate exista coerenta intre cele doua forme de a aborda realitatea. Cu toatea astea, incercarile de a impaca stiinta si religia nu inceteaza, si asta pentru ca impacarea nu se produce niciodata cu adevarat.

Vezi si The Big Questions: Can the Bible and Darwin both be right?

Vezi ambele episoade

Judgment Day - Intelligent Design on Trial (in care Ken Miller apara magistral teoria evolutiei impotriva atacurilor creationiste)




Francisco Ayala on the perfect compatibility of God and Evolution
The Christian Man's Evolution: How Darwinism and Faith Can Coexist
Seeing and Believing
This entry was posted on 16:11 and is filed under , , , , . You can follow any responses to this entry through the RSS 2.0 feed. You can leave a response, or trackback from your own site.

1 comments:

On 19 septembrie 2010, 21:42 , Ultimus Romanorum spunea...

Religia este autosuficienta, adica domoleste setea de Cunoastere a credinciosilor sai.
Rareori un religios va cauta sa afle mai mult, si extrem de rar vor avea Curajul si Inteligenta de a contesta Axiomele/Dogmele care stau la baza ei. Cei care o fac sunt ereticii.
Credinta este primul pas al Cunoasterii lumii in care traim, Stiinta fiind ultimul.
Orice drum incepe cu un prim pas, dar pentru a ajunge la capat trebuie sa mergi in continuare, sa nu te opresti in bariere invizibile, iluzorii, ci sa mergi pana la capat...Acolo vei gasi Stiinta.

Ocultismul, Astrologia, Ezoterismul, Info-energetica, Parapsihologia, etc., sunt pasi necesari si obligatorii in evolutia de la Cunoastere Empirica Initiatica (initiala, de incepator)-religioasa la Cunoastere Pura Fundamentala (de baza, de profesionist)-stiintifica.
Insa defectul Stiintei moderne este ca bazele ei au fost puse de un grup initiatic-religios: masonii, prin Isaac Newton (ca tot a fost ziua lui de nastere) si astfel au inclus in Stiinta Moderna Matematica-Fizica, involuntar, axiome nedefinite religios.
Pe baza acestor Erori fundamentale neobservate, in Stiinta au aparut fisuri in zonele limita, fisuri care au dus la modele stiintifice absurde, Stiinta deviind incet spre Religia Stiintei, apogeul noii Religii fiind atins cu Mecanica Cuantica.
Din pacate explicatiile Mecanicii Cuantice au atins nivele fanteziste fara precedent, ele dand apa la moara pentru numeroase secte ale Religiei Stiintei...
Religia Stiintei: cati oameni Inteleg profund mecanismele fizice de la baza functionarii masinilor si aparatelor ce ne inconjoara si cati doar Cred in ele?

Un Model Stiintific trebuie sa fie simplu de inteles, dar cand el devine dificil, initiatic, e limpede ca ceva e neclar acolo, si greseala este ascunsa sub diplome Universitare, Doctorate, Grade Initiatice si Jargoane tehnice.
Cunostintele moderne sunt arhisuficiente pentru construirea unui Model Stiintific Unic, dificultatea fiind nu lipsa de Cunostinte ci Abundenta lor, si in primul rand existenta prea multor descrieri diferite ale aceluiasi lucru, de parca ar fi mai multe.
Tot ceea ce am facut, a fost sa adun toate modelele partiale existente in prezent in un singur model Coerent, Corect, Complet si care se Autodefineste fractal.
"Supraspecializarea sparge Cunoasterea intr-o mie de domenii si o lasa sa sangereze." Isaak Asimov.
Stiinta nu poate exista pe mai multe domenii separate decat daca este Incompleta, STIINTA Adevarata nu este decat UNA si nu poate avea la BAZA decat O singura Axioma, principiile fundamentale toate fiind Definite Corect si Relativ intre ele, relatiile fiind Legile Naturale, singurele Legi. Aceste Legi nu pot fi demonstrate teoretic deoarece sunt Fundamentale, ele nu pot fi decat Definite teoretic si dovedite corect experimental, practic.
Astfel se poate dezvolta un Model CORECT cu O singura Axioma.