In fiecare an Science Now stabileste lista “Top 10” a celor mai populare si apreciate articole stiintifice.  Anul acesta pe primul loc se afla acest articol:


Cu mult timp în urmă, într-un univers mult mai mare decât al nostru, o stea giganta a colapsat. Implozia a generat atata masa si energie incat a creat o gaură de vierme spre alt univers. Şi în interiorul acesteia s-a nascut universul nostru. Poate vi se pare fantastic, dar un fizician sustine că un astfel de scenariu ne-ar putea ajuta sa răspundem  la unele dintre întrebările cele mai perplexe ale cosmologiei.

Unele aspecte ale universului nostru par incongruente, asa cum este cazul gravitatiei. Oamenii de ştiinţă nu pot stabili o formulă matematică care sa uneasca gravitaţia cu celelalte trei forţe fundamentale ale naturii: forţele nucleare puternice şi slabe şi electromagnetismul. O altă problemă este energia intunecata, misteriosul fenomen care pare sa produca expansiunea universului la un ritm accelerat, chiar dacă gravitatia ar trebui să il contracte sau cel putin sa încetineasca expansiunea.

Aceste necunoscute pot fi datorate faptului ca atunci cand cautam sa dezlegam ghicitorile cosmosului ne oprim la Big-Bang, spune  Nikodem Poplawski de la Universitatea Indiana din Bloomington. Teoria big-bangului susţine că universul nostru a început ca un singur punct -sau singularitate-  aproximativ 13,7 miliarde de ani în urmă, si de atunci se extinde spre exterior.  Poate că, susţine Poplawski, avem nevoie sa consideram ceva care a existat înaintea Big Bang-ului si care a dat naştere la acesta.

Introducem atunci notiunea de gaura de vierme. Potrivit calculelor lui Poplawski, colapsul unei stele gigante  într-un alt univers ar fi putut crea o gaură de vierme, o cale de comunicare spatiu-timp cu un alt univers. Între aceste două deschideri, s-ar fi putut dezvolta condiţii similare cu cele pe care le asociem cu Big Bang-ul, şi prin urmare universul nostru s-ar fi putut forma într-o gaura de vierme.

Un astfel de scenariu ar putea aborda dilemele cu privire la gravitatie şi universul în expansiune. În cazul în care un alt univers a existat înainte de universul nostru gravitatia  ar putea fi urmarita înapoi pana la un punct în care se uneste cu forţele nucleare şi electromagnetismul. Şi dacă universul nostru se expande in prezent spre celălalt capăt al gaurii de vierme, această mişcare - si nu evaziva energie obscura - ar putea explica expansiunea universului.

Calculele au inca nevoie sa fie puse la punct, admite Poplawsk, care va publica concluziile sale in Physics Letters B. Ele trebuie sa descrie modul in care s-a format gaura de vierme în primul rând. Si nu sugereaza nimic despre calatoria intre universuri.  Fizica gaurilor de vierme este similara cu fizica gaurilor negre. Daca ai putea trece vreodată de  orizontul evenimentului gaurii de vierme pentru a vizita universul din cealalta parte, nu te vei putea intoarce niciodata. "Vei fi blocat", spune el.

Cosmologul  Martin Bojowald din „Pennsylvania State University”, University Park, nu ar  merge chiar atât de departe. El crede că modul în care tratează articolul colapsul gravitaţional într-o gaură de vierme este putin  cam "artificial".  Ar fi greu de imaginat ca ideea ar avea aplicatii practice, spune el.

Cu toate acestea, teoreticianul Eduardo Guendelman de la Universitatea Ben-Gurion din Negev, Israel, găseşte felul in care descrie articolul joncţiunea intre doua  universuri "foarte instructiv." Întrebarea cheie, spune Guendelman, este dacă exista materia necesara constructiei gaurii de vierme.

De cand NASA a dat urmatorul comunicat, anuntand ca are o stire importanta in domeniul astrobiologiei, au inceput speculatiile.

"NASA Sets News Conference on Astrobiology Discovery; Science Journal Has Embargoed Details Until 2 p.m. EST On Dec. 2
WASHINGTON -- NASA will hold a news conference at 2 p.m. EST on Thursday, Dec. 2, to discuss an astrobiology finding that will impact the search for evidence of extraterrestrial life. Astrobiology is the study of the origin, evolution, distribution and future of life in the universe.

The news conference will be held at the NASA Headquarters auditorium at 300 E St. SW, in Washington. It will be broadcast live on NASA Television and streamed on the agency's website at http://www.nasa.gov. "


 Unii anunta deja  ca s-a descoperit o noua forma de viata:

Hours before their special news conference today, the cat is out of the bag: NASA has discovered a completely new life form that doesn’t share the biological building blocks of anything currently living in planet Earth. This changes everything.
At their conference today, NASA scientist Felisa Wolfe Simon will announce that they have found a bacteria whose DNA is completely alien to what we know today. Instead of using phosphorus, the bacteria uses arsenic. All life on Earth is made of six components: carbon, hydrogen, nitrogen, oxygen, phosphorus and sulfur. Every being, from the smallest amoeba to the largest whale, share the same life stream. Our DNA blocks are all the same."

Peste putin vom afla despre ce-i vorba. Ah, ce emotie! Oare ce-o sa zica Papa? He, he...

Azi 9 noiembrie se implinesc 76 de ani de la nasterea lui Carl Sagan, o zi sarbatorita in toata lumea. Este remarcabil optimismul si increderea pe care le-a avut pana in ultimul moment in omenire. Sa ne amintim de el cu acest emotionant video - o lectie pentru toti cei care lupta avizi de putere pe  acest nesemnificativ fir de praf care este "Our Home":

Vrei sa trimiti un mesaj scurt in spatiu in caz ca ar exista extraterestrii receptivi? Acum ai posibilitatea datorita editurii Penguin. Cu ocazia lansarii ultimei carti a astrofizicianului Paul Davies intitulata “The eerie silence: are we alone in the Universe? (Misterioasa tacere: suntem singuri in Univers?”) editura britanica va trimite in Cosmos 5000 de mesaje alese in cadrul concursului Break the eerie silence: send a message into space (Intrerupe misterioasa tacere: trimite un mesaj in spatiu) pentru a sarbatori 50 de ani de cautare stiintifica a inteligentei extraterestre (SETI). Pana pe 28 februarie poti trimite propuneri in pagina web a concursului (pana la 40 de cuvinte, in engleza). Paul Davies a ales urmatorul mesaj: "10001001.00001001001101110011110001101000011101110100100011110010111101" in timp ce comicul Alan Davies ii intreaba pe presupusii extraterestrii: “Cum rezolvati pe planeta voastra problema deseurilor sanitare, in special cea a scutecelor de unica folosinta?”

Personal nu ma intereseaza sa trimit un astfel de mesaj. Mi se pare ca daca exista, extraterestrii nu au chef sa fie deranjati cu intrebari. Dar daca ar fi sa trimit ceva, i-as intreba: "Have you been saved by Jesus?" Daca raspund ca nu, ma astept ca reactia cea mai fireasca umana sa fie cea excelent redata in scena din Big Lebowski. Nu pierdeti din vedere reactia "extraterestrilor" ;)

In mai 1996, cu 7 luni inainte de a muri, Carl Sagan da acest interviu lui Charlie Rose. Pentru ultima oara il putem vedea si asculta vorbind despre stiinta, despre scepticismul necesar in fata a tot ceea ce se vrea impus ca adevar in afara testelor ratiunii, si despre propria lui experienta de om grav bolnav. E reconfortant de vazut, ne aminteste ca demnitatea spiritului uman nu e o vorba goala.

Pe 14 februarie 1990 Voyager1 fotografia Pamantul de la o distanta fara precedent in istorie - 6ooo milioane km. Planeta noastra apare ca un neinsemnat punct pierdut in imensitatea spatiului cosmic. Ideea si titlul fotografiei ii apartin lui Carl Sagan care publica in 1994 o carte cu acelasi nume - ‘Pale Blue Dot’. In 2001 Space.com a selectionat fotografia ca una din cele mai reusite instantanee stiintifice din istoria omenirii.




In 1996 Carl Sagan isi exprima gandurile sale inspirate de aceasta fotografie. O interesanta meditatie incarcata de un profund mesaj umanist. Subtitrat in romaneste:

Doua minute si jumatate de meditatie privind scena introductiva a filmului Contact dupa cartea lui Carl Sagan.

Daca dam drumul unei bile de pe o cladire inalta si masuram distanta pe care o parcurge intr-o secunda, apoi repetam experimentul pentru doua secunde, trei, s.a.m.d, vom afla ca spatiul parcurs de bila creste cu patratul timpului. In doua secunde bila parcurge de patru ori spatiul parcurs intr-o secunda, in trei secunde de noua ori, si tot asa. Daca luam doi magneti si masuram forta cu care se atrag in timp ce marim distanta intre ei, vom vedea ca aceasta scade cu cubul distantei, adica daca dublam distanta forta va fi de 9 ori mai mica, daca o triplam va fi de 27 de ori mai mica, si tot asa. Legea lui Boyle spune ca presiunea unui mase constante de gaz a carei volum se dubleaza, scade la jumatate. Conform legilor gravitatiei descrise de Newton, forta care mentine Pamantul in jurul Soarelui ar fi de patru ori mai mica daca distanta Pamant-Soare s-ar dubla. Dar de ce e asa? La scoala primul lucru pe care-l invatam este ca toate acestea sunt ‘legi ale naturii’.

Lumea reala experimentabila este ‘captata’ in ecuatiile matematice ale fizicii teoretice. Prin limbaj matematic putem prevedea ce se va intampla in lumea reala in anumite conditii, de exemplu folosind legile lui Newton specialistii pot prezice cand va ajunge pe Marte o nava spatiala lansata de pe Pamant. Se poate calcula in avans cantitatea necesara de combustibil si traiectoria cea mai favorabila. Modelele matematice descriu in mod fiabil ceea ce se intampla in lumea reala.


Nu mult timp dupa ce Galilei, Kepler, Newton, Boyle au inceput sa descopere legi ale naturii, oamenii de stiinta au gasit legaturi intre acestea. De exemplu, legile lui Newton explica cele trei legi ale miscarii planetelor descrise de Kepler. Legile lui Newton descriu chiar si legea lui Boyle atunci cand sunt aplicate statistic unei multimi mari de molecule aflate in miscare haotica. In cele patru secole care s-au scurs de la descoperirea primelor legi ale fizicii, noi legi au iesit la lumina. Dar in acelasi timp s-au observat si noi legaturi intre acestea. Legile electricitatii sunt conectate cu cele ale magnetismului care explica legile luminii. Acest lucru a condus la intrebarea fireasca: care din aceste legi sunt ‘primare’? Natura asa cum este inteleasa in actualitate poate fi descrisa printr-o serie de ecuatii care ar umple cu greu cateva pagini de hartie.

Dar ce sunt legile naturii si de ce exista?
Ideea unei ‘legi’ a naturii a aparut ca modalitate de formalizare a ‘schemelor’ care conecteaza evenimente fizice din natura. Cu timpul insa legile insele si nu evenimentele pe care le descriu au capatat o semnificatie reala, asa cum banii abstracti au devenit la fel de reali ca monedele de aur palpabile intr-un buzunar. In mod similar numerele au aparut ca o modalitate de a eticheta si contabiliza obiecte fizice ca margele sau oi. Pe masura ce matematica s-a dezvoltat, obiectele si relatiile matematice au capatat existenta proprie. Platon a plasat numerele si formele geometrice idealizate pe taramul abstract al formelor perfecte. In acest ‘paradis’ platonian se afla de exemplu cercul perfect - in opozitie cu cercul pe care il putem intalni in lumea reala care este o aproximatie a formei ideale. La fel cum multi matematicieni moderni sunt platonicieni (cred ca obiectele matematice au existenta reala desi nu sunt situate in universul fizic), exista indivizi care plaseaza legile fizicii pe un taram platonic (cred ca ele exista ca adevaruri transcedentale si au puterea de a dicta cursul evenimentelor). Sa nu uitam ca legile naturii reflecta doar uniformitati observate in natura, dar nu exista a priori.

Faptul ca universul apare ordonat si nu ca o multime de evenimente arbitrare, haotice, a suscitat intrebarea: are Universul semnificatie, are vreun scop? Notiuni ca ‘scop’, ‘semnificatie’ sunt categorii umane si trebuie evitata proiectia lor asupra universului fizic. Extinderea semnificatiei lor la nivel de univers este un exemplu de abuz de limbaj. Richard Feynman, unul dintre cei mai importanti fizicieni ai tuturor timpurilor, spunea ca acumularea intelegerii modului in care funcioneaza lumea fizica nu poate decat sa ne convinga ca acesta este lipsit de scop. Steven Weinberg n-a facut decat sa-i intareasca concluziile cand a afirmat: “Cu cat Universul ni se pare mai comprehensibil, cu atat mai mult pare sa fie lipsit de semnificatie, de scop”. Are stiinta datoria de a afla 'scopul' universului? La aceasta intrebare, cred ca cel mai bine raspunde Feynman: