Cu ani in urma, cand Dawkins nu publicase inca “ The God delusion” si nici macar Sam Harris nu publicase “The end of faith” mi-am dat seama de amploarea alarmanta pe care o lua religia si superstitia in Romania.  Si cu cele mai bune intentii incercam sa discut rational cu romanii in forumuri,  crezand  ca lumea poate fi convinsa cu argumente.  Ce iluzie, si ce pierdere de timp. Nu am facut decat sa constat ca lumea nu cauta adevarul ci doar propriul adevar – cel care-i convine.  Si acest lucru este in general valabil atat pentru multi credinciosi cat si pentru multi atei.  Frecvent mi se intampla ca atunci cand ii demonstram unui credincios ca afirmatiile sale erau gresite (de exemplu privind teoria evolutiei), sa imi considere expunerea argumentata ca un atac la persoana, o jignire sau un act de rea vointa.
Daca toate aceste “discutii” s-ar tine  respectand o serie de reguli, n-am mai pierde timpul fara rost. Zilele trecute am gasit aici un algoritm  pe care ar trebui sa-l  urmeze toti cei care se angajeaza in dezbateri pe teme “fierbinti” cum ar fi religia sau conflictul din Orientul Apropiat, si nu numai. Cum mi se pare destul de util, l-am tradus, si asta–i rezultatul (mareste-l). Recomandarea mea fiind sa nu va pierdeti timpul atunci cand celalalt nu respecta nici macar primul punct. Pur si simplu nu are rost, nu duce la nimic bun.

Lipsă de respect pentru Autoritate



Nu-ti place? Du-te în altă parte!

David Hume a fost un geniu, ideile sale influenteaza si azi gandirea rationala. Gandire despre care spunea ca "desi pare să aiba o libertate nemărginită, vom afla, la o examinare mai amanuntita , că in realitate este destul de limitata..."
Printre altele, Hume este cunoscut pentru interpretarea pe care a dat-o conceptului de cauzalitate. Cauzalitatea, spunea Hume, departe de a fi o conexiune necesara intre evenimente, este doar un obicei al minţii - ceva ce construim în mintea noastră pentru a conecta evenimentele disparate într-un tot unitar. Conectam anumite evenimente intre ele numai pentru ca am experimentat in mod repetat faptul ca atunci cand are loc un anumit eveniment, un alt eveniment particular ii urmeaza.

Calitatea unui model educativ se masoara prin capacitatea sa de a forma o societate cu un nivel decent de cultura, gandire critica si stima pentru cunoastere. Educatia este cel mai bun vaccin impotriva pseudostiintei, a gandirii magice, ineptiei si coruptiei. In acest sens cel mai bun exemplu este modelul finlandez.

Cu 40 de ani in urma educatia a devenit in Finlanda principalul camp de bataie pentru care s-a alocat un procent important din PIB (6% pe langa cel alocat cercetarii). Cu alte cuvinte, finlandezii au decis ceea ce nu au facut multe alte tari – sa acorde educatiei o prioritate absoluta. Incepand cu anii 1960 autoritatile politice au vazut educatia ca fiind cheia pentru supravietuire si prosperitate intr-o lume din ce in ce mai competitiva. Pe parcusul ultimelor 4 decenii toate guvernele au avut ca obiectiv cresterea economica , educatia fiind motorul principal (studiile arata ca educatia justifica 25% din cresterea economica a Finlandei). Ei considera ca “investitiile in oameni sunt cele mai bune investitii” iar asta presupune stimularea investitiei in educatie si cercetare. Tarja Halonen, presedinta Finlandei, spunea:

Orice persoana trebuie sa primeasca educatia necesara pentru a se forma pe masura capacitatii sale. Nu este suficient ca o societate sa aiba o elita de persoane capabile. Toata populatia trebuie sa aiba posibilitatea de a se forma pe parcursul intregii sale vieti. “

Finlandezii au un sistem educativ excelent. Scoli frumoase, cadre didactice formate in universitati de prestigiu, manuale bine scrise si atractive. Profesorii sunt respectati pentru pregatirea lor excelenta si pentru ca trec prin procese de selectie extrem de riguroase – numai 10% din 5000 de solicitanti sunt acceptati anual in facultatile de educatie finlandeze. Fiind foarte competenti profesorii au un grad considerabil de independenta in clasa si pot aplica metodele pedagogice pe care le considera adecvate. Sunt motivati si deschisi pentru idei noi, dornici sa se implice in proiectele de dezvoltare scolara.


Rezultateale acestei politici sunt evidente: Finlanda o tara cu numai 5 milioane de locuitori si practic fara resurse naturale, acoperita de zapada si gheata mai tot anul, este azi o societate civilizata si dezvoltata care investeste in cercetare si dezvoltare mai mult ca Marea Britanie si SUA, lider in biotehnologie si telecomunicatii.

Care este diferenta intre un popor educat si unul needucat? Un popor educat are criterii pentru a-si alege conducatori onesti si competenti (si pentru ca acestia exista), nu permite coruptia nici incompetenta, stie sa identifice demagogia. Poporul needucat este prizonierul demagogiei, a iluziilor, incompetentei si coruptiei. Va fi mereu manipulat de lideri setosi de putere lipsiti de scrupule care folosesc puterea in propriul lor interes. Isi va risipi resursele traind de cele mai multe ori la un nivel economic sub potentialul uman si al resurselor naturale.

Project Reason

0

Ultimul numar al revistei Skeptical Inquirer are un interviu interesant cu Stephen Fry:

I: Esti de asemenea gazda unei emisiuni TV în Regatul Unit, numită “D.I.” care vine de la "Destul de Interesant." A fost descris ca un “comedy panel quiz” dar ar putea la fel de bine să fie considerat un spectacol care critica gandirea ilogica si convingerile periculoase. Crezi că comedia este un mod de a critica gândirea iraţionala?



Fry: Comedia se refera mereu la lumea reală. In timp ce filozofii sau religioşii fac declaratii pompoase si abstracte, un comic ar spune: "Este adevărat Miercurea?" Comediantii cauta exemple din lumea reala. Deoarece comedia are de-a face cu observatia la fel ca stiinta, cu modelele care se repeta, si testeaza unele afirmatii care pot fi absurde sau pot fi adevarate….Comedia este o modalitate excelenta de a-i pune pe creduli la locul pe care-l merita. Pentru că spune "Este adevărat? Este cu adevarat adevărat? Să vedem! "

Fry considera ca succesul supranaturalului se datoreaza faptului ca nevoia de a gasi un sens al vietii impinge multa lume pe caile cele mai simple, cele ale zeilor si ale destinului scris in stele. “Asa cum apa cauta drumul cel mai scurt spre mare, oamenii vor sa gaseasca calea cea mai scurta spre adevar, dar din nefericire asta ii conduce spre oceanul de tampenii care ne inconjoara si la toti cei pregatiti sa le ia banii. Toti acesti clarvazatori, astrologi, comercianti absurzi ai perceptiei extrasenzoriale si oameni care vorbesc de vibratii si energii…Daca exista un cuvant care ma face sa-mi ies din minti acela este “energie” folosit complet aiurea!”

Sa ne gandim doar la “medicii” alternativi care isi vindeca bolile proprii recurgand nu la draga lor medicina alternativa ci la “inutila” medicina conventionala, la ghicitorii incapabili sa prevada furtul in propria lor casa s.a.m.d. Romania are nevoie de cel putin un Stephen Fry. Sau de un Caragiale modern. Umorul este cel mai bun termometru al sanatatii mintale a unei natiuni. Societatile bigote isi pierd umorul...

Dacă vrem să avem o idee clara despre sufletul nostru, sa-l supunem experimentului - sa renuntam la prejudecati, sa eliminam speculatiile teologice, sa rupem valurile sacre care nu au alt scop decat sa ne orbeasca si sa ne intunece ratiunea. Daca dorim ca omul sa fie impins spre virtute, sa lasam fizicianul, anatomistul, medicul, sa-si uneasca experientele; sa compare observatiile si sa ne arate ce trebuie sa gandim despre o substanta atat de ascunsa, mascata de absurditati, care nu poate fi usor cunoscuta. Descoperirile lor ii vor invata poate pe moralisti adevaratele motivatii care influenteaza actiunile oamenilor, pe legislatori adevaratele motive care il stimuleaza pe om sa munceasca pentru bunastarea sociala, pe suverani mijloacele de a-i face cu adevarat fericiti pe supusii lor.

Sufletele fizice au necesitati fizice si cer fericire fizica adica obiecte reale de preferat in locul himerelor cu care s-au alimentat spiritele noastre de-a lungul secolelor. Sa perfectionam moralitatea umana, sa facem ca omul sa-si doreasca acest lucru, sa stimulam in el setea pentru puritate: vom vedea cum morala se imbunatateste, omul este mai fericit, sufletul sau este mai linistit si inseninat. Va fi inclinat spre virtute din motivele naturale, palpabile care i se prezinta. Bazandu-se pe filozofia naturala legislatorii vor forma cetateni rationali, robusti si bine formati care fiind fericiti vor elibera in ei impulsurile atat de utile sufletelor lor. Cand corpul sufera, cand popoarele sunt nefericite, sufletul sufera. Mens sana in corpore sano - o minte sanatoasa intr-un corp sanatos. Este ceea ce va forma mereu un bun cetatean.

(Baron D'Holbach - The system of Nature)

Give someone a fish, and they'll eat that day. Teach them how to catch a fish and they'll never go hungry. Proverbs like these remind us how learning skills help us to move towards self-reliance. This is never more true than critical thinking. Memorize the solution to a problem, and you may master that particular problem. Improve your critical thinking and you'll give yourself the tools to create your own effective solutions to a multitude of unfamiliar problems. Critical thinking refers to a diverse range of intellectual skills and activities concern with evaluating information as well as on our thought in a disciplined way. When we are willing enable to examine our capabilities thinkers acknowledging problems and weaknesses, this can help us refine our thought processes, so we learn to think and assess information in more comprehensive way that increases our ability to identify and reject false ideas and ideologies.

Critical thinking isn't just thinking a lot. A person may spend of great deal intellectual energy defending a flawed position or pursuing a question that actually needs reformulating before can progress begin. If they never examine possible flaws and biases behind their approach that's not thinking critically.

We must want to be better at thinking, to pinpoint and minimize any biasing influence on our thought from culture and upbringing, to seek out and be guided by knowledge and evidence that fits with reality even if it refutes our cherished beliefs. Indeed when we think critically believes cannot to be cherished. But held on the understanding that if shown to be unfounded a change of position is most appropriate response.

Critical thinkers cultivate an attitude of curiosity and eagerness to wide their perspective and broad their knowledge and they are willing to do the work required to keep themselves properly informed about a subject. They recognizes an explanation must actually explain and be testable to be worthy of series consideration and their legitimate theories clearly define the circumstances which though conceived defeat.

Critical thinking embraces scepticism. Scepticism doesn't mean any indiscriminate rejection of ideas as some mistakenly believe. It refers to doubting and suspending our judgement about claims with which we are presented, so we don't simply accept claims which might be unjustified the first take the time to understand them, examining the reasoning and possible assumptions and biases behind them.

Reasoning behind factual claims should be based in sound, consistent logic, not on emotions or social pressure. Because the truth value of factual claims is not determined by the emotion that accompanies them or the fact that they may be believed by certain social groups. Sometimes people tried to persuade us that reason has no value, that's an untenable position. Arguing against reason is cutting of the branch which you sit using the very thing you're dismissed in order to construct a case against it.

Reason has an intrinsict role in our decisions and judgements we may negotiate a way through life whether they be momentous or trivial. If it particular line of reasoning is flawed what will increase our understanding? Dismissing reason or looking honestly at our flaws? A lack of respect for reason or evidence or any number of abstracted character traits will sabotage one's capacity for critical thought.

One of the biggest barriers to critical thinking is unwillingness to see complex issues in anything other than black and white terms. If one sees only two options when more exist, this constitutes false dichotomy. Consciousness is often presented as something that's an either eternal and immaterial entity or reducible and identical to brain states when in effect there are various other positions. Many divide people into those who accept evolution and those who believing in specific gods when these categories are not mutual exclusive. If we think in false dichotomies we'll tend to draw false conclusions. For example by judging that if option A is false, option B must be true. We may also misrepresent others by wrongly assuming if they don't hold attitude X, they MUST hold attitude Y.

Black and white thinking often reflects underlying reluctance or refusal to deal with uncertainty results from complexity and absence of definitive answers. Leaping to flawed conclusions because you can't tolerate the ambiguity of not knowing is not about truth or curiosity but comfort. A critical thinker can handle uncertainty, preferring to be aware of their own areas of ignorance and wait for valid evidence and evidence-based by answers.

Critical thinking provides each of us with the keys for unlocking our own intellectual independence leaving us willing and able to explore unsolved problems for ourselves.
It moves us away from rash conclusions, mystification and reluctance to question, received wisdom, authority and tradition. It moves us towards intellectual discipline, clear expression of ideas and the acceptance of personal responsibility for our own thinking.

Communities in which individuals are eager to acquire and apply the best knowledge and reason in all fields and willing to acknowledge and correct flaws in their own thinking are better equipped to create more profoundly effective solutions to the challenges we face in living and living together. When we teach and encourage critical thinking we empower individual lives and invest in our collective future.

(via Atheist Movies)

Scepticismul lui Darwin

Darwin avea spiritul critic si scepticismul necesare omului de stiinta. In autobiografia sa povesteste despre o credinta foarte raspandita in Anglia in acea epoca, pe care el a verificat-o si s-a dovedit a fi falsa. Faptul ca era lipsita de orice baza nu a impiedicat insa ca ea sa fie plasata la loc de vaza printre credintele imbratisate de foarte multa lume.

Un domn (despre care mai tarziu am aflat ca era un bun botanist in zona sa) mi-a scris din regiunile din Est ca sa-mi explice ca anul acela in toate partile semintele de fasole crescusera pe partea gresita a pastaii. I-am raspuns cerandu-i mai multe informatii, pentru ca nu intelegeam la ce se referea. Mult timp nu am primit nici un raspuns. Apoi am vazut in doua ziare diferite, unul publicat in Kent si celalalt in Yorkshire, paragrafe in care se afirma faptul iesit din comun ca “acest an fasolea a crescut pe partea gresita a pastaii”. Asa incat m-am gandit ca o afirmatie atat de generala trebuie sa aiba un fundament. Ca urmare, l-am intrebat pe gradinarul meu, un batran din Kentish, daca auzise ceva despre tema asta, si mi-a raspuns: “Ah, nu, domnule, trebuie sa fie vorba de o greseala, pentru ca fasolea creste pe partea gresita numai in anii bisecti”. Atunci l-am intrebat cum cresteau in anii normali si cum in anii bisecti, dar imediat mi-am dat seama ca nu stia nimic despre cum crestea fasolea in general. Cu toate astea, era foarte convins de ceea ce spunea.

Dupa un timp am primit raspuns de la primul meu corespondent, care cerandu-mi scuze, imi spunea ca nu mi-ar fi scris despre acest lucru daca nu ar fi auzit comentariul de la niste fermieri inteligenti. De la ultima mea scrisoare, imi relata, vorbise cu fiecare in parte dar niciunul nu stia despre ce era vorba. Asa incat o credinta - daca o afirmatie care nu contine o idee definita se poate numi credinta - se raspandise practic prin toata Anglia fara sa existe cea mai mica dovada in favoarea ei.


Darwin, autobiografie (I)

Darwin, autobiografie (II)

Te-ai intrebat vreodata daca mai sunt si alti atei, agnostici si liber-cugetatori? Nu esti singurul, iata doar cativa dintre ei: celebritati, actori, scriitori, oameni de stiinta si altii.

Un video care sintetizeaza excelent argumentele rationale anti-teiste. Credinciosii nu au nici un argument rational pe baza caruia sa impuna acceptarea sau sa pedepseasca neacceptarea fanteziilor lor supranaturale de catre ceilalti. Asta trebuie sa fie locul religiei: la nivel intim si personal respectand dreptul celorlalti de a le impartasi sau nu credintele bullshitare.




Via AtheistMedia

"România nu va putea fi niciodată un membru complet dezvoltat al lumii moderne dacă în şcoli este predată o ştiinţă medievală", Michael Shermer


Michael Shermer fundatorul revistei Skeptic magazine, director executiv al Societatii Scepticilor, columnist al revistei Scientific American, profesor de economie la Universitatea Claremont Graduate, psiholog, doctor in istoria stiintei printre multe altele, este in vizita in Romania unde azi a tinut o conferinta la Universitatea din Bucuresti cu titlul „Why Darwin Matters, Evolution and the case against inteligent design”.
HotNews.ro publica o intalnire online cu Shermer, in care putem citi parerea sa despre Romania:

Bine ai venit in Romania Dr. Shermer
Ce parere ai despre aceasta tara in care teoria lui Darwin a fost scoasa din scolile publice dar in care copiii studiaza religia timp de 12 ani?
Ce ar trebui sa faca scepticii, agnosticii, ateii din Romania intr-o tara in care preotii sunt platiti de stat (inclusiv din banii nostri) si toti politicienii afiseaza cat de credinciosi sunt si voteaza tot timpul sa se dea bani bisericilor?
Cum faci ca oamenii sa aprecieze mai mult stiinta decat religia?
Multumesc


Michael Shermer: Am fost socat cand am vazut un manual de biologie de liceu in Romania. Am o fata de 17 ani care studiaza biologia anul asta, si manualul ei este la ani lumina departare de manualele romanesti. Romania are nevoie sa-si actualizeze educatia stiintifica imediat si drastic, si cel mai important are nevoie sa iasa din afacerea religioasa. Daca vrei religie, MERGI LA BISERICA. Daca vrei educatie MERGI LA SCOALA. Nu amesteca religia cu scoala. Nu amesteca religia cu educatia. Romania va ramane etern inglodata intr-o existenta medievala ca o pseudo-teocratie cu indoctrinare religioasa similara celei primite secole in urma inainte de aparitia stiintei.


Interviu cu M Shermer in Romania
Fragmente din interviu

* Am descoperit ca educatia stiintifica este predata la un nivel rudimentar, am fost socat de cat de multe referiri la religie sunt in manulele scolare. E gresit, daca vrei religie te duci la biserica, daca vrei stiinta, te duci la scoala. N-ar trebui amestecate, nu este loc pentru amandoua in scoala.
* Ma aflu in Romania pentru a promova stiinta, educatia stiintifica si sa incerc sa grabesc schimbarile care trebuie sa se produca in sistemul educational.
* Guvernul trebuie sa se ocupe de treburile politice, sa faca legi bune, sa vegheze sa fie respectate. De ce se implica in treburi legate de religie? N-ar trebui sa construiasca biserici, cei care se ocupa de biserica ar trebui sa stranga bani si sa construiasca biserici.
* Aveti o religie dominanta in Romania, ortodoxia, si se poate sa va convina faptul ca guvernul da bani pentru constructia de biserici. Dar daca islamul va deveni religie dominanta in Romania?
* Sa nu ne pacalim, nu exista educatie stiintifica in Romania, exista indoctrinare religioasa. Romania este eminamente o teocratie, la fel ca societatile din evul mediu, sau ca Iranul si Irak-ul.
* Viitorul oricarei democratii moderne consta in stiinta si tehnologie, in inginerie, in matematica.
* Daca predati in continuare religie cum veti putea inainta in stiinta?
* Veniti in America, faceti cunostiinta cu cei care se ocupa de educatia stiintifica Caltech, la universitatile mari americane si o sa vedeti ce li se preda.
* Stiinta ar trebui pretuita pentru ceea ce face, e practica, e de folos. Avem teoria germenilor care provoaca boli. Nu ne mai ducem la vraci sa puna lipitori pe noi, sau nu mai apelam la tratamente care se practicau in Evul Mediu.
* De ce sa folosesti religia la tot cand ai stiinta? Este prostesc.

O stire excelenta pentru gandirea critica. Sam Harris inaugureaza Reason project, o fundatie cu caracter educativ si stiintific. Printre colaboratori se afla Richard Dawkins, Christopher Hitchens, Ayaan Hirsi Ali, Daniel Dennett iar printre proiecte se afla studiul biologic al credintelor, sprijinirea organizatiilor care propaga valori seculare si gandirea critica in lumea musulmana, analiza critica a textelor religioase.

“Cati ani ani?”
“Am sapte ani si jumatate, exact”
“Nu-i nevoie sa adaugi ‘exact’ - observa Regina. Te cred si fara asta. Acum o sa-ti dau ceva de crezut. Eu am exact o suta si unu ani, cinci luni si o zi.”
“Asta nu pot s-o cred” zise Alisa
“Nu poti?” Zise Regina cu mila. “Mai incearca: rasufla adanc si inchide ochii.”
Alisa rase:
“Degeaba incerc. Nu se pot crede lucruri imposibile”
“Se vede ca n-ai antrenament” - riposta Regina. “Cand eu eram de varsta ta, faceam exercitiul asta o ora si jumatate pe zi. Chiar inainte de micul dejun ajungeam uneori sa cred si cate sase lucruri imposibile dintr-o data.” (Alisa in Lumea Oglinzii, Lewis Carroll)


Mandria Reginei Albe este o trasatura a multor credinciosi pasionati. Orice fraier, ar spune un fundamentalist, e capabil sa creada lucruri posbile (justificabile), dar iti trebuie efort si talent sa crezi lucruri imposiblie. Realitatea este exact pe dos: pentru a ajunge la concluzii corecte, e nevoie de efort. Gandirea corecta nu este spontana, se obtine prin educatie. Pentru a lua decizii, oamenii se bazeaza de cele mai multe ori pe concluziile altora, pe instinct sau pe experienta. Niciuna din ele nu este o cale sigura spre adevar: nu avem nici o garantie ca concluziile celorlalti sunt corecte, instinctul este failibil iar experienta este in general insuficienta.

Care este unealta adecvata pentru o gandire corecta? Logica.

Lewis Carroll, pe langa autorul faimoaselor povesti a fost un matematician versat in logica simbolica. Chiar si in povestile Alisei intalnim o multime de jocuri de limbaj si logica. Tara Minunilor este populata de fiinte cu moduri bizare de gandire care aparent pot justifica orice absurditate folosind argumente complexe. Alice invata sa discearna nonsensul in toate aceste peripetii. Cum bine remarca Lewis Caroll, logica are o importanta fundamentala in viata noastra:


Stapaneste mecanismul logicii, si vei avea o activitate mintala mereu la indemana si utila in orice situatie. Iti va limpezi gandirea, iti va oferi capacitatea de a descifra orice problema si obisnuinta de a-ti ordona ideile. Dar cel mai valoros, iti va da puterea de a detecta erori de gandire si de a demonta argumentele ilogice pe care le vei intalni la tot pasul in carti, ziare, vorbire si chiar in predici, care cu atata usurinta ii amagesc pe cei care nu s-au obosit niciodata sa-si insuseasca aceasta fascinanta Arta. Incearca. Asta-i tot ce-ti cer!

(Logica Simbolica)

Un cleric cuvios nu pierdea nici o ocazie sa-i imprime fiului sau in minte ideea ca Dumnezeu are grija de toate fiintele; ca pana si vrabia muribunda ii atrage atentia si ca bunatatea sa plina de dragoste se afla in toate operele sale. Intamplarea face ca intr-o zi, sa intalneasca un cocostarc in cautare de mancare. Bunul om ii arata fiului sau cat de perfect este facuta pasarea ca sa supravietuiasca in acest mod.

“Vezi”, ii spune, “cum picioarele sale sunt facute sa mearga prin apa! Ce cioc lung si subtire are! Observa cat de bine isi indoaie picioarele atunci cind calca sau le ridica din apa! Nu produce nici cea mai mica unda. In acest fel este capabil sa se apropie de peşte fara ca acesta sa-si dea seama. Fiule, e imposibil sa privim pasarea asta fara sa recunoastem in ea bunatatea lui Dumnezeu care prin minunatul sau desen i-a oferit pasarii mijloacele de subzistenta.”

“Da”, raspunse fiul, “cred ca vad bunatatea lui Dumnezeu, cel putin in privinta cocostarcului; dar nu crezi tata ca alcatuirea asta este cam aspra pentru peste?”



…toti acesti religiosi nu vad decat creatie peste tot si interventie inteligenta in orice. Ei insista ca universul a fost creat... Ne indica stralucirea soarelui, florile, ploile din Aprilie, si tot ce este frumos si util in lume. Dar s-au gandit ei vreodata ca un cancer se dezvolta la fel de “frumos” ca cel mai rosu trandafir? …Prin ce minunat mecanism se hraneste cancerul din carnea delicata din jur, crescand incet dar sigur pe seama ei! …Vazut la microscop este un miracol de ordine si frumusete… E posibil sa ne indoim ca universul este creat si ca creatorul acestui minunat cancer este atotputernic, ingenios si bun?

…Ni se spune ca universul a fos desenat si creat, si ca este absurd sa presupunem ca materia a existat etern, in schimb eternitatea creatorului este de la sine inteleasa.


R. Ingersoll, The Gods 1872
Robert Green Ingersoll, opere complete online

Maria (10 ani): Tati, m-am gandit…

Tati: Te spun lui Mami

Maria: Tati, serios. Daca Dumnezeu exista, cred ca stiu de ce a amestecat lucruri atat de rele cu lucruri bune in Biblie.

Tati: Zau, de ce?

Maria: Ca sa vada daca putem sa ne folosim creierul ca sa ne dam seama ce-i bine si ce-i rau, si apoi sa facem numai lucrurile bune…sau daca vom face tot ce e scris ca niste roboti. E un test ca sa vada daca putem sa ne gandim singuri…

Bart Ehrman, seful departamentului de studii religioase de la Universitatea din Carolina de Nord, expert in Noul Testament, a publicat o noua carte - Isus, Interuptus: dezvaluind contradictiile ascunse ale Bibliei (si de ce nu le cunoastem), in care analizeaza modul in care acestea influenteaza intelegerea personajului istoric Isus.

Ehrman observa ca fiecare autor al Evangheliilor a transmis propriul sau mesaj fara intentia ca acesta sa fie interpretat in lumina a ceea ce au scris alti autori. Atitudinea generala de a compila mintal toate Evangheliile intr-una singura cu senzatia de a fi captat adevaratul mesaj, este complet gresita. Lumea crede ca Biblia este infailibila si automat tinde sa treaca peste aceste contradictii, considerand ca evenimentele descrise in Evanghelii sunt complementare. In realitate acestea sunt contradictorii si transmit mesaje foarte diferite.

Oamenii, prin combinarea mintala a Evangheliilor Noului Testament intr-una singura, scriu propria lor Evanghelie care este complet diferita de fiecare in parte.

In Evanghelia dupa Marcu de exemplu, Isus moare agonizand, nesigur de motivul pentru care trebuie sa moara, intreband de ce a fost parasit de Dumnezeu. Dar in Evanghelia dupa Luca, Isus se roaga pentru iertarea celor care l-au ucis. Cele doua relatari sunt foarte diferite, totusi majoritatea oamenilor are tendinta sa omita acest lucru si sa le combine: Isus spune tot ce a spus in Marcu si in Luca modificand mesajul original al fiecarui autor in parte.

De mici, oamenii sunt invatati sa citeasca Biblia intr-un anumit fel - pornind de la prezumtia infailibilitatii sale, cauta sa ‘difumineze’ orice incoerenta. Bart Ehrman, face exact contrariul aratand modul corect de a citi Biblia, care inevitabil scoate in evidenta contradictiile si faptul ca este departe de-a fi un document infailibil.

Asculta-l pe Bart, un interviu foarte interesant mai ales in ultima sa parte unde povesteste cum studiul Bibliei l-a condus in cele din urma la parasirea credintei. Despre cum a aflat un sens mai profund al vietii si o etica mai stabila acum ca agnostic, decat atunci cand era crestin. (38 min) Via NPR.org

Experimente fascinante cum sunt cele descrise de Carl Sagan si Ann Druyan in ‘Shadows of Forgotten Ancestors’, demonstreaza ca oamenii si soarecii sunt animale la fel de "superstitioase" pentru ca folosesc inductia pentru a stabili conexiuni cauzale si prezic evenimente viitoare pe baza acestor conexiuni. Atunci cand soarecele este premiat (deobicei cu mancare) dupa ce a realizat o succesiune de actiuni (oricare ar fi ele), imediat acesta va asocia succesiunea cu recompensa. Intr-un fel creierul soarecelui este predispus sa gaseasca rapid legaturi cauzale intre evenimente, iar aceasta capacitate este evident pozitiva pentru ca-i permite sa prevada rapid (chiar daca de multe ori fara succes) ceea ce se va intampla in anumite situatii. Soarecele percepe legatura cauzala intre evenimente fara s-o inteleaga si incearca sa foloseasca acesta perceptie pentru a manipula obtinerea recompensei (va repeta secventa de actiuni pentru a incerca sa obtina mancarea).

Creierul omului nu functioneaza foarte diferit de cel al soarecelui in acest sens, si acest lucru sta la baza explicatiei tendintei acestuia de a fi superstitios. Multa lume crede de exemplu ca daca i-a mers bine in ziua in care a purtat o anumita haina, acest lucru se va repeta ori de cate ori va purta haina respectiva si si-o pune cand are nevoie, ca talisman. Oamenii ca si soarecii fac de cele mai multe ori conexiuni vicioase intre evenimente care nu sunt in realitate relationate. Probabil ca aceasta tendinta i-a adus omului beneficii intr-un anumit moment pe parcursul evolutiei fiind rezultatul unui proces de selectie naturala. ‘Vindecarea’ de superstitie necesita un consum mai mare de energie sau altfel spus e mai greu sa convingi un om ca superstitia e gandire vicioasa, decat sa o incurajezi. In plus, oamenii renunta cu greu la credintele dragi si reconfortante in fata realitatii ‘crude’. De ce ar face-o?

Religia este o forma complexa de superstitie. In cea mai mare parte oamenii cred din nevoia de confort psihologic. In plus, religia este un factor puternic de coeziune sociala, un instrument politic si economic. Din pacate, pentru cei setosi de putere nu exista instrument mai eficient de manipulare decat religia. Singurul antidot este cultivarea gandirii critice si a cunoasterii trecutului omenirii. Beneficiul renuntarii la confortul oferit de imbratisarea credintelor false in schimbul atitudinii critice, este luarea de decizii independente, mult mai corecte care beneficiaza intreaga societate. Intr-o tara dominata de superstitie (calea pe care o urmeaza in prezent Romania), nu poate exista democratie. Oamenii se lasa in continuare dominati de deciziile celor setosi de putere (politicienii corupti si cei care detin puterea in B.O.R.), se comporta ca soarecii in cautarea recompensei.