Un argument sustinut nu numai de crestini este acela ca valorile atat de pretuite ale civilizatiei occidentale - egalitate, democratie, toleranta, libertate etc. - au la baza traditia iudeo-crestina. Crestinismul este considerat o baza a identitatii culturale si sociale occidentale. Cred ca este o afirmatie superficiala care simplifica in mare masura radacinile valorilor democratice moderne. Mai corect, ceea ce numim civilizatie occidentala a fost creat in pofida Bisericii crestine si nu datorita ei.

Din momentul in care s-au stins ultimele scantei ale culturii eleniste si pana la reaprinderea lor odata cu Renasterea, Europa occidentala a trecut print-o perioada de intuneric intelectual de aproape o mie de ani datorat in mare parte politicii Bisericii crestine. In Evul Mediu civilizatia occidentala era bazata pe credinta, autoritate si traditie. Incepand din 1650 lucrurile au inceput sa se schimbe asa incat orice, chiar si aspectele traditionale cele mai inradacinate erau dezbatute in lumina ratiunii filozofice. Afirmatii in trecut de neclintit cu privire la omenire, societate, politica, cosmos si chiar Crestinism si orice religie erau obiectul dezbaterii noului tip de gandire promovata de miscarea iluminista. Majoritatea fondatorilor iluminismului sustineau ca multe din conceptiile umane despre lume si structura realitatii erau gresite si ca de imbunatatirea lor depinde imbunatatirea existentei umane pentru ca astfel societatea umana ar fi mai sigura si mai stabila (Hobbes), mai toleranta (Bayle), mai rationala in abordarea problemelor sociale si sanitare (Descartes), mai libera.

Valorile civilizatiei occidentale sunt produsul miscarii iluministe si exista o intensa dezbatere cu privire la legatura intre Iluminism si Crestinism, unii sustinand ca ideile iluministe de toleranta, libertate, egalitate etc. provin direct din traditia crestina. Relatia intre religie si Iluminism este insa mult mai complexa asa cum arata Jonathan Israel in lucrarea sa Iluminismul Radical. De fapt, spune el, au existat doua curente iluministe: unul "moderat" si majoritar, avand in frunte pe Kant, Locke, Voltaire si Hume, este cel mai cunoscut publicului. Dar a existat si un al doilea curent mai subteran si plin de forta, cel al Iluminismului Radical reprezentat de figuri ca d'Holbach, Diderot, Condorcet si in special Spinoza, care au format nucleul miscarii globale. Spre deosebire de primii, iluministii radicali respingeau orice compromis cu trecutul, credeau ca ratiunea trebuie sa primeze in orice aspect al vietii umane fara sa fie limitata de credinta si traditie. Pe baza principiilor lui Spinoza, societatea devine mai rezistenta la manipulare prin autoritate religioasa, autocratie sau dictatura, mai democratica, libertariana si egalitara, si asta face ca Spinoza sa fie principala figura a Iluminismului Radical.

Miscarea iluminista moderata avea mult mai mult prestigiu si sprijin in general dar cel care a schimbat lumea in final a fost curentul radical. Valorile fundamentale ale civilizatiei moderne provin in special de la miscarea radicala si au fost modelate atacand direct traditia crestina. Este evident atunci cat de superficiala si departe de adevar este afirmatia ca Crestinismul sta la baza valorilor civilizatiei moderne.

Cu toate astea trebuie sa recunoastem ca exista o diferenta importanta intre Crestinism si cealalta religie monoteista foarte raspandita - Islamul. Datorita ei Crestinismul cel putin nu a impiedicat aparitia Iluminismului in Occident, asa cum a facut Islamul in Orient. Comunitatea religioasa crestina, desi universala, nu pretinde autoritatea sociala sau politica. Puterea laica si religioasa, ca si jurisprudentele lor, raman separate. Mohamed alege insa alta cale, erijandu-se in mesager direct si unic al lui Dumnezeu adjudicandu-si astfel autoritatea absoluta. In Islam nu poate exista decat o singura lege - Sharia - expresia directa a "dorintei lui Dumnezeu". Este o doctrina de norme care reglementeaza si limiteaza toate aspectele vietii umane inclusiv cele intelectuale si politice. Ideea ca societatea s-ar putea baza, ca in Occident, pe o lege seculara creatie a mintii umane ce poate fi schimbata sau chiar abrogata, este o aberatie in Islam.

Islamul spre deosebire de Crestinism a reusit sa devina stapanul intregii vieti civile si politice. Cum spunea Ernest Renan intr-un discurs tinut la Sorbona in 1883, "un fel de doaga de otel incinge capul fiecarui musulman facandu-l absolut refractar la stiinta, incapabil de a invata orice, sau de a fi deschis la idei noi". Acesta este motivul pentru care nu poate exista Iluminism in Islam dar a fost posibil (dar nu a fost inspirat nici promovat) in lumea crestina.



Rethinking the idea of Christian Europe, Kenan Malik
Radical Enlightenment , Jonathan Israel
Worlds at war, Anthony Pagden

O conversatie interesanta despre limite, religie, ateism, morala. Matt Dillahunty si  Dr. Darrel Ray vorbesc  cu un ascultator convins ca fara Dumnezeu care sa puna limite actelor noastre si care sa ne spuna ce putem sa facem si ce nu, ne-am viola si omora unii pe altii.




Script:
Dr. Ray: Il avem pe Andrew aici in Austin.
Andrew: Buna. Ai citit Matei 5, 27 si 28?
Dr. Ray: Sigur, am citit toata Biblia de mai multe ori
Andrew: Bine. Si stii ce spune acolo?
Dr. Ray: Este pasajul despre adulter in care se spune ca nu e nevoie sa fie un adulter fizic. Daca ravnesti la femeia altuia comiti adulter in inima ta.
Andrew: Exact. Spune: “Acela care doreste o femeie a comis deja adulter in inima sa”.
Dr. Ray: Asa-i
Andrew: Cum poti sa nu crezi ca e bine ca lumea sa aiba limite?
Dr. Ray: Tu crezi ca e bine?
M.D.: Asta se numeste control mental. Incerci sa conditionezi ceea ce gandesc si ce nu gandesc. Este una din chestiile cele mai stupide care se pot imagina. Cum poti controla, sau macar sa pretinzi ca controlezi ceea ce gandeste cineva? Tu crezi ca Isus nu se uita la femei fara sa le doreasca? Sau oricare din discipolii sai?
Andrew: dar asta este exact ce a spus. Asta a spus Isus.
Dr. Ray: In primul rand hai sa lasam la o parte ce crezi tu ca a spus Isus. In al doilea rand hai sa lasam la o parte daca este important ca a spus-o Isus sau nu. Nu conteza cine a spus-o.  daca e gresit, e gresit.  Asa ca daca cineva spune...cred ca “daca un barbat doreste o femeie a comis adulter in inima sa”, este gresit.  Pentru ca in primul rand, nu trebuie sa fie neaparat casatorit iar adulterul este un act care se extinde dincolo de limitele casatoriei. Deci faptul ca o persoana necasatorita doreste o femeie nu este adulter.  Iti spun ca aproape nimeni pe planeta in afara de casniciile aranjate, s-ar fi casatorit sau ar fi practicat sexul daca nu ar fi privit cu pofta pe cineva de sex opus. In cele din urma, de ce “un barbat” care priveste cu pofta o femeie? De ce nu si o femeie privind un barbat cu pofta? Sau un barbat privind un barbat sau o femeie privind o femeie? Este misogin. Asteapta Andrew
Andrew: Si nu crezi ...daca ai vedea o femeie frumoasa ... nu ai viola-o?
Dr. Ray: Andrew, te las imediat doar lasa-ma sa-mi termin ideea. Este un mesaj misogin complet absurd. Neaga ceva care este trivial pentru natura umana si felul in care functioneaza lucrurile in realitate si incearca sa-l exagereze ca fiind un pacat. Nu-mi pasa daca cineva incearca s-i spuna pacat.  Continua
Andrew: nu crezi ca este important sa pui limite dorintelor tale sexuale? Daca nu, toata lumea ar viola pe toata lumea.
Dr. Ray: Chiar asa? Crezi ca lumea ar viola in stanga si-n dreapta?
Andrew: Ati violat pe cineva? Ai face inchisoare daca ai face asa ceva.
M.D.: eu nu am violat pe nimeni in ultimii cincizeci si ceva de ani.
Dr. Ray: da. N-am violat niciodata pe nimeni si n-am simtit niciodata nevoia s-o fac.
MD: eu sunt ateu de 20 de ani. E incredibil ..
Andrew: deci stiti ca asta... Voi...
Dr. Ray: cum ajungi de la “cu siguranta e bine ca lumea sa nu violeze” la “ca urmare afirmatia despre a ravni sexual pe cineva este in mod necesar corecta din punct de vedere moral”? fa te rog legatura intre ele. Cum ajungi de la “ar trebui sa avem anumite limite pentru actiunile noastre” la “avem nevoie de o legislatie pentru ganduri”? Cum ajungi acolo?
Andrew: ce limite au ateii?
DM: spune-mi ce cultura nu are limite? Orice cultura pe pamant are limite. Si nu sunt culturi crestine. Culturile chinezesti, japoneze, au limite...Tara cea mai laica din lume este Japonia si are indicele de violuri cel mai mic din lume. Danemarca, Suedia...sunt locuri foarte putin religioase si nu au probleme cu violurile.
Andrew: Dar religia...
DM: Avem probleme mult mai mari cu violurile in SUA decat au avut in Danemarca sau Suedia.
Dr. Ray: de fapt religia nu pare sa fie o piedica pentru viol. Insinuezi ca violatorii nu sunt crestini sau ca nu sunt religiosi? Ce zici de preotii care violeaza baietei si fetite?
Andrew: de unde va luati limitele?
Dr Ray: Eu le iau dintr-o consideratie rationala a consecintelor actiunilor mele. Asa stabilesc ce-i moral. Au la baza faptul  de baza ca actiunile mele au consecinte pentru cei din jur si actiunile lor au consecinte asupra mea. Deci ca sa traim impreuna intr-un spatiu comun, trebuie sa recunoastem acest lucru. Si ca drepturile mele se termina acolo unde incep drepturile tale. Si ca nu am dreptul sa-mi impun vointa mea asupra altora in astfel de situatii. De acolo le iau...Andrew.
Andrew: care ar fi pedeapsa daca faci ceva rau si mori?
Dr. Ray: Andrew, le extrag din intelegerea realitatii, nu din impunerea autoritatii. Care era intrebarea?
Andrew: Daca faci toate astea, sa spunem ca iei o arma, violezi o gramada de oameni si te impusti.  Cum vei fi pedepsit?
Dr. Ray: Voi fi mort.
DM: Da, de ce ai...
Andrew: Daca nu o sa te doara. Glontul iti traverseaza capul intr-o secunda si nu ai nicio durere.
Dr. Ray: Corect. Voi fi mort. Deci hai s-o luam invers. Sa spunem ca cineva violeaza, omoara pe cineva, si apoi este salvat. Care este pedeapsa pentru acestia?
Andrew: pedeapsa este infernul
Dr. Ray. Nu, a fost salvat. Vrei sa spui ca un violator nu poate fi salvat? Vezi? Asta-i problema cu religia crestina: stabileste criterii ne-realiste, irationale si imorale dupa care sa traim si apoi creaza trucul prin care niciodata nu vei fi responsabil de actele tale. Nu, Andrew. Taci pana termin ce am de spus. Crestinismul nu este un sistem moral. Este un sistem imoral. Pentru ca  specifica ca nu exista neaparat consecinte pentru care trebuie sa platesti. Din cauza unui truc care nu are nimic de-a face cu cat de bun sau moral esti.  Are de-a face cu dispozitia de a urma orbeste o idee. Daca esti dispus atunci exista o exceptie care te scuteste sa mai suferi. Deci ideea ca morala laica nu ofera garantia ca lumea nu va omora sau comite atrocitati nu este un argument impotriva moralei laice. Pentru ca asta este un principiu al Crestinismului. Este fundamentul sau. Ideea ca dumnezeul crestin este drept se afla in contradictie directa cu ideea ca este mizericordios. Justitie perfecta si mizericordie se afla in contradictie directa una cu alta. Pentru ca mizericordia este suspendarea dreptatii. Asa ca nu mai sustine ca religia ta este morala si dreapta si nu incerca sa-mi ataci pozitia care est bazata pe realitate, spunand ca cineva ar putea sa violeze sa se impuste si sa nu fie pedepsit. Este o prostie.
Andrew: daca religia este ceva asa de rau cum poti sa crezi...nu stiu, cati atei sunt in SUA? Atunci cum se face ca nu sunt toti atei?
Dr. Ray: pentru ca nu este toata lumea constienta de cat de falsa este religia. Asta este si motivul pentru care facem acest program.
Andrew: te crezi vreun geniu, sau asa ceva?
Dr. Ray: de fapt, da, dar de ce este asta important?
Andrew: ai stabilit ca restul sunt prea prosti ca sa-si dea seama?
Dr. Ray: nu, nu este vorba de prostie. Eu am fost crestin peste 25 de ani.
DM: de ce suni ca crestin? De ce nu suni ca musulman, budist sau hindus?
Andrew: pentru ca parintii mei m-au educat in spirit crestin.
DM: deci nu ai putut sa alegi, nu-i asa? Cum ai ales sa fii crestin?
Andrew: este o traditie pe care ti-o transmit parintii in religia pe care o practica.
DM: aaa, deci daca te-ai fi nascut in Afganistan ai fi musulman.
Dr. Ray: deci nu are nimic de-a face cu adevarul. Este doar felul  in care ai fost educat. In acest program adevarul este important. Iar statusul meu de geniu este absolut irelevant. Pentru ca am fost crestin peste 25 de ani. Nu am devenit mai destept cand am devenit ateu. Doar am obtinut mai multa informatie, am inceput sa cunosc mai bine lucrurile si am decis sa vad daca credintele mele sunt adevarate sau nu. Pe tine se are ca nu te intereseaza acest lucru, adevarul. Pur si simplu iti plac.
DM: pentru ca te-ai nascut aici.
Andrew: eu cred ca e bine, cred ca esti mai fericit in viata daca ai limite care sa-ti spuna ce poti sa faci, sau...
Dr. Ray: si in ce fel este acest lucru important pentru adevarul religiei tale? Eu spuneam..
Andrew: nu este totul adevarat. Stiu asta. Am vorbit cu lumea aici in chat si mi-au spus sa citesc Vechiul Testament unde se spune despre genociduri si altele, si eu le-am spus ca nu trebuie sa citesti tot. Citeste doar ce-a spus Isus.
Dr. Ray: Bine. Deci spui...sa-ti amintes despre ce vorbeam inainte. Nimic din cele spuse de Isus nu este bun, inteligent sau macar intelept . Asa ca de ce-ti pasa ce-ti spun ei daca nu te intereseaza adevarul? Tocmai ai spus ca poti sa alegi si sa arunci ce nu-ti place. Asa iti inventezi propria versiune a crestinismului. Asa incat, de ce nu elimini tot si-ti inventezi propriul tau sistem moral laic? Tot spui ca nu avem limite. Eu am multe limite si traim intr-o societate cu multe limite. Cum a spus Matt majoritatea societatilor umane au limite. Continui sa mergi pe panta asta alunecoasa afirmand ca  “fara cele 10 porunci sau Isus, sau orice, nu am avea limite si am viola si ucide”. Este demonstrat ca este fals. Si exista multe studii care cerceteaza corelatia intre o societate si gradul sau sanatate sociala si religie. Iar corelatia este mereu negativa: cu cat este mai laica o societate, cu atat mai sanatoasa este. In toti factorii: de la sarcina la adolescente, fericire, bogatie, crime, violari, asistenta sanitara. Acum cauta un studiu real care sa contrazica aceste rezultate si poate asa vei avea un punct in favoarea afirmatiilor tale potrivit carora “am trai mai bine daca am avea...” Nu. Nu exista dovezi care sa-ti sprijine afirmatia, este confundarea dorintelor cu realitatea. Pana cand nu aduci dovezi , pana cand nu demonstrezi ca te intereseaza adevarul, nu mai pierdem timpul.

Cu ani in urma, cand Dawkins nu publicase inca “ The God delusion” si nici macar Sam Harris nu publicase “The end of faith” mi-am dat seama de amploarea alarmanta pe care o lua religia si superstitia in Romania.  Si cu cele mai bune intentii incercam sa discut rational cu romanii in forumuri,  crezand  ca lumea poate fi convinsa cu argumente.  Ce iluzie, si ce pierdere de timp. Nu am facut decat sa constat ca lumea nu cauta adevarul ci doar propriul adevar – cel care-i convine.  Si acest lucru este in general valabil atat pentru multi credinciosi cat si pentru multi atei.  Frecvent mi se intampla ca atunci cand ii demonstram unui credincios ca afirmatiile sale erau gresite (de exemplu privind teoria evolutiei), sa imi considere expunerea argumentata ca un atac la persoana, o jignire sau un act de rea vointa.
Daca toate aceste “discutii” s-ar tine  respectand o serie de reguli, n-am mai pierde timpul fara rost. Zilele trecute am gasit aici un algoritm  pe care ar trebui sa-l  urmeze toti cei care se angajeaza in dezbateri pe teme “fierbinti” cum ar fi religia sau conflictul din Orientul Apropiat, si nu numai. Cum mi se pare destul de util, l-am tradus, si asta–i rezultatul (mareste-l). Recomandarea mea fiind sa nu va pierdeti timpul atunci cand celalalt nu respecta nici macar primul punct. Pur si simplu nu are rost, nu duce la nimic bun.

Google Labs are un nou instrument – Books Ngram Viewer - care permite analizarea  datelor  extrase in urma cautarii in carti. Poate cauta in peste 5 milioane de carti publicate in ultimii 500 de ani. Rezultatul apare grafic si ilustreaza variatia in timp a folosirii anumitor cuvinte sau concepte. Nu este la fel de fiabil ca o statistica riguroasa,  dar ne poate da o imagine valoroasa despre evolutia in timp a conceptelor si ideilor.
Iata un exemplu. Cautand cuvantul “atheism”:




Sau "religie":

Interesant, nu? Din pacate nu cauta pana in 2010

Mereu vor exista religii, pentru ca religiile traiesc din anxietatea si frica oamenilor si pentru ca suntem departe de a fi rezolvat temerile existentiale. Ateul este condamnat sa militeze pentru o cauza pierduta. Dar conteaza prea putin ca este pierduta atata timp cat este o cauza justa. Lipsa de ratiune, de dreptate, iluzia, fictiunile, au un viitor mareţ pentru ca pe planeta noastra oamenii sunt incurajati  sa urasca cultura, ceea ce ne impinge mereu inapoi spre mituri si spre religie.

Onfray a scris Tratat de ateologie din care redau un fragment

Fachirul Suprem al Vaticanului, Joseph Ratzinger, isi plimba zilele astea palaria cu 2 tzuguie prin Marea Britanie. Probabil ca unul din scopurile principale este sa incurajeze sub-fachirii locali sa se convertasca la “adevarata credinta” profitand de nemultumirile legate de faptul ca biserica anglicana a inceput sa admita fachiri de sex feminin in randurile sale. Bineinteles, nu s-a putut abtine sa nu-si repete de mult fumatele “argumente” acuzatoare la adresa ateismului. Spre ruisnea sa, BBC-ul a considerat potrivit sa transmita in direct interminabila si soporifica mormaiala/slujba a fachirului suprem catolic, dar nu a avut timp sa redea si pozitia celor care mentin inca vie speranta intr-o omenire eliberata de encefalopatia religiei. Iata-l pe Dawkins intr-unul din momentele sale cele mai sclipitoare:

Cap. 33 Despre ateii mahomedani

"Ateism" este în limba arabă zindak si ilhad, iar "ateu" este mulhid, sau în limba persană, nahoda. Printre musulmani, şi mai ales în rândul turcilor, sub acest nume sunt incluşi toţi cei care sub turbanul alb predica doctrina coranica, dar nu acceptă faptul că Mohamed însuşi este un profet divin şi nici nu cred că există vreo carte care a fost scrisa de Dumnezeu şi data oamenilor prin intermediul vreunui profet, motiv pentru care sunt considerati a fi mulgid, "atei" şi kitabsiz, "fără carte".

Că există mulţi astfel de oameni în Imperiul Otoman şi mai presus de toate in Constantinopol, este un fapt nu numai recunoscut chiar de turci ci pe care l-am vazut noi inşine si l-am observat in discuţiile cu oameni foarte învăţati şi competenti în materie de fizica, care sunt de părere că natura însăşi sau mişcarea şi activitatea naturala, sunt tot ceea ce aceia care spun şi cred că Dumnezeu există înţeleg prin denumirea de "Dumnezeu" şi prin atributele numelui sau. Si consideră că fiinţa umană şi construcţiile nu sunt mai nobile sau mai frumoase decât orice alt lucru natural, ci se deosebesc numai printr-un grad de compoziţie naturală. Despre aceasta compozitie se spune că constă în elemente plasate în armonie unul cu altul şi că o creatură fizică este facuta din aceste elemente. Ca un exemplu, se spune că un cal este mai nobil decât un catâr, leul mai nobil decât lupul, albinele mai nobile decat muştele, furnicile mai nobile decat viermii, chiparosii mai nobili decat pinii, pinul mai nobil decat teiul si plantele mereu verzi mai nobile decat cele cu frunze căzătoare. Şi toti pomii fructiferi sunt mai nobili decat cei care nu dau rod. Şi aşa omul este mai nobil şi mai frumos decât toate animalele. Cu toate acestea, în ceea ce priveşte materia, forma, compoziţia armonioasă a atomilor sai, în nici un fel nu exceleaza omul fata de alte lucruri naturale, si toate fiintele in rerum natura sunt generate şi corupte, avand ciclul lor în conformitate cu determinarea şi măsura compozitiei acestora. La sfârşitul acestei activităţi (adica la încetarea miscarii naturale), fiecare parte a corpului revine la starea sa primordială adica la începuturile sale naturale, şi se dizolva şi apoi părţile iau forme, adica un atom se combină cu altul, alt atom cu inca unul si în acest fel rămân în mod constant şi fără încetare ghidati si controlati si mentinuti in cadrul miscarii lor naturale.

Evident il citisera pe Lucretiu (Epicur).

La Conferinţa Mondială Ateista "Zeii si Politica" care a avut loc la Copenhaga intre 18-20 iunie 2010, se declară după cum urmează:

1. Recunoastem dreptul nelimitat la libertatea de conştiinţă, religie şi credinţă, şi că libertatea de a practica religia ar trebui să fie limitata doar de necesitatea de a respecta drepturile celorlalţi.

2. Sustinem ca politica ar trebui să fie sprijinita de dovezi şi raţiune, nu de dogmă.

3. Afirmam necesitatea unei societati bazate pe democraţie, drepturile omului şi statul de drept. Istoria a arătat că societăţile cele mai de succes sunt cele mai seculare.

4. Singurul sistem echitabil de guvernare într-o societate democratică se bazează pe secularism: neutralitatea statului în materie de religie sau convingeri, fara favoritisme si fara discriminare.

5. Comportamentul privat, care respectă drepturile altora nu ar trebui să fie obiectul reglementarii juridice sau guvernamentale

6. Afirmam dreptul credincioşilor şi necredincioşilor deopotrivă de a participa la viaţa publică şi dreptul lor la egalitate de tratament în procesul democratic.

7. Afirmăm dreptul la libertatea de exprimare pentru toţi, sub rezerva limitărilor numai astfel cum este prevăzut în dreptul internaţional - legile pe care toate guvernele ar trebui să le respecte şi aplice. Respingem toate legile blasfemiei şi restricţiile privind dreptul de a critica religia sau poziţiile nereligioase.

8. Afirmam principiul o singură lege pentru toţi, cu nici un tratament special pentru comunităţile minoritare, şi ne-competenţa instanţelor religioase pentru soluţionarea litigiilor in materie civilă sau de familie.

9. Respingem orice formă de discriminare la locul de muncă, precum şi prestarea de servicii sociale pe motive de rasă, religie sau convingeri, sex, clasa, casta sau orientare sexuală.

10. Respingem orice atenţie specială acordata religiei, atat în politică cat şi în viaţa publică, şi ne opunem statutului caritabil si scutirii de impozit şi subvenţiior de stat pentru promovarea oricarei religii ca ostila intereselor non-credincioşilor şi celor de alte credinţe. Ne opunem finanţarii acordată de stat pentru şcoli religioase.

11. Sprijinim dreptul la educaţie laică, şi afirmăm nevoia de educaţie în gândirea critică şi distincţia dintre credinţă şi raţiune ca un ghid pentru cunoaştere şi diversitatea de convingeri religioase. Sustinem spiritul gandirii libere si predarea ştiinţei fără interferenţe religioase, şi ne opunem indoctrinarii religioase.

Link

Live a good life. If there are gods and they are just, then they will not care how devout you have been, but will welcome you based on the virtues you have lived by. If there are gods, but unjust, then you should not want to worship them. If there are no gods, then you will be gone, but...will have lived a noble life that will live on in the memories of your loved ones.”

(Traieste-ti viata bine. Dacă zeii exista şi sunt drepti, atunci nu le va pasa cat de mult i-ai venerat ci cat de virtuos ti-ai trait viata. Daca exista zei si sunt nedrepti, atunci nu ar trebui sa vrei sa-i venerezi. Daca nu exista zei, vei dispare, dar ... vei fi trait o viata nobila care va supravietui in memoria celor pe care-i iubesti)

Un citat excelent atribuit oriunde dai peste el in Internet lui Marcus Aurelius, dar nicaieri nu se specifica sursa. Este un fel de invers al pariului lui Pascal atat de vehiculat de credinciosi. Totusi, am dubii serioase ca citatul ii apartine imparatului roman, cel putin in Meditatiile sale nu apare. Mai degraba sunt cuvintele puse in gura personajului Marcus Aurelius interpretat de Richard Harris in Gladiator.

Ideea conflictului intre stiinta si religie este veche. In ultimul timp s-a generat o atitudine impaciuitoare vis-a-vis de acest conflict chiar din partea oamenilor de stiinta care lupta pentru un climat de “pace” in care cred ei vor putea proteja mai usor stiinta de atacurile fundamentaliste. Exemplul cel mai cunoscut este Stephen Gould care spunea ca nu poate exista un conflict intre stiinta si religie pentru ca stiinta se ocupa numai cu “fapte” in timp ce religia se refera doar la “valori”. Cu siguranta aceasta nu a fost opinia majoritara a adeptilor diferitelor religii in trecut iar azi faptul ca un credincios in ale supranaturalului este de acord cu parerea lui Gould este privit ca un semn de scadere a intensitatii credintei sale.

Citind ultima carte a lui Weinberg – Lake views – ii dau dreptate cand spune ca se poate vorbi cel putin de tensiuni intre stiinta si religie, tensiune care a debilitat treptat fundamentalismul religios in special in Vest unde stiinta a avansat cel mai mult. Galilei de exemplu remarca in faimoasa scrisoare catre Marea Ducesa Cristina ca “Sfantul Spirit are intentia de a ne invata cum sa ajungem in rai nu cum este raiul”. Parere pe care o aveau multi altii in biserica. In general contradictiile intre scripturi si cunoasterea stiintifica, care apareau in mod constant pe masura progresului stiintific, au fost acomodate de marii iluminati ai religiilor. Toti stim ca exista in Biblie citate care lasa sa se inteleaga ca pamantul este plat si asa cum arata Copernic aceste citate i-au determinat pe unii din Parintii Bisericii (Lactantius) sa respinga cunoasterea Greciei antice ca pamantul este sferic. Dar crestinii mai educati au acceptat ideea sfericitatii cu mult inaintea calatoriilor lui Columb si Magellan. Dante si-a plasat locul ideal pentru pacatosi in interiorul unui Pamant sferic.

O prima sursa de tensiune este aceea ca religia si-a extras initial puterea din observarea fenomenelor misterioase – fulger, cutremur, boli - care pareau sa implice interventia unei fiinte divine. Inca de la inceput, puterea de explicatie a stiintei i-a speriat pe cei care au vrut sa salveze religia. Faptul ca stiinta explica aceste fenomene nu exclude credinta religioasa, dar daca credinta in Dumnezeu se bazeaza in special pe faptul ca nu exista alta explicatie pentru aceste fenomene si treptat ele sunt explicate de stiinta, e normal sa ne asteptam la o debilitare a credintei religioase. Nu este o coincidenta faptul ca deismul, agnosticismul si ateismul au crescut in sec. 18 odata cu nasterea stiintei moderne. Desigur, stiinta nu a explicat tot si nici nu va explica tot. Dar este remarcabil cum unii inca se mai agata disperati de asa zisele “goluri” ale cunoasterii pe care le vad ca o dovada a existentei divine.

O alta sursa de tensiune este ca aceste explicatii au aruncat o umbra de indoiala asupra conceptiei omului ca creatie speciala a divinitatii cu un rol important in drama cosmica pe care El a compus-o. A trebuit sa acceptam ca traim pe o planeta ca multe altele din Univers, ca Soarele nostru este un soare banal printre sutele de miliarde de stele din galaxie. Cum spunea Feynman: “teoria ca totul este un fel de scena pe care Dumnezeu poate sa priveasca lupta omului intre bine si rau, pare neadecvata”.
Cea mai importanta pana acum a fost insa descoperirea lui Darwin si Wallace ca oamenii au evoluat din animale anterioare pe scara evolutiva prin selectie naturala, ceea ce a facut superflua ideea planului divin pentru a explica aparitia omului. Aceasta descoperire i-a facut pe multi sa-si piarda credinta si nu-i surprinzator ca teoria evolutiei ii deranjeaza teribil pe credinciosii conservatori.

Exista o alta sursa de tensiune stiinta – religie, poate dintre cele mai importante. Religia se sprijina traditional pe autoritate. Galilei s-a bagat in bucluc nu neaparat pentru ca sustinea idei contrare scripturii ci mai ales pentru ca facea acest lucru in mod independent. In orice caz, este evident ca stiinta a dus treptat la debilitarea credintei. Chiar si cei care cred ca religia este un lucru bun si sar in sus atunci cand credinta irationala este criticata, chiar si acestia au o credinta diferita mult celei din trecut. Multi dintre ei considera mai important felul in care traim decat ceea ce credem. Si este foarte probabil ca atunci cind se fac sondaje si lumea este intrebata daca crede in ingeri, rai si Dumnezeu, sa raspunda afirmativ din impulsul de a face ceva corect, independent de ceea ce cred cu adevarat in forul lor interior.

:)

Iată câteva întrebări care m-au bântuit ani de zile. Cât de mulţi predicatori cred cu adevarat ceea ce spun de la amvon? Ştim că în fiecare an unii clerici abandonează, incapabili de a-si mai face datoria cu convingere. Aceasta nu poate fi niciodata o decizie luata cu usurinta, si multi dintre ei au continuat ani de zile in functie inainte de a da marele pas. Sunt ei varful icebergului? Separa aceasta profunda ipocrizie multi pastori de turma lor? Cum este sa fii un predicator ne-credincios? Cum se impaca scepticismul lor privat cu obligatiile pozitiei pe care o detin?

Cu câţiva ani în urmă, am inceput sa caut răspunsuri în colaborare cu Linda LaScola, lucrătoare sociala cu multi ani de experienţă în calitate de cercetător calitativ. I-am spus despre interviurile pe care le-am facut unor oameni profund religiosi in timp ce scriam cartea mea “Breaking the Spell" (2006), si despre surprinderea mea ca mulţi dintre ei erau dornici să-mi spună, în mod confidenţial, ca nu credeau un cuvant din doctrinele credintei careia isi daruisera viata. Era acest lucru adevarat si despre clericul hirotonit? Cu ajutorul meu si al unei reţele de consilieri, LaScola a identificat o serie de indivizi curajosi, toti pastori protestanti cu congregaţii, pe care i-a intervievat în profunzime, şi desigur, confidential.

Preachers who are not Believers - Daniel Dennett, Linda LaScola


Just watch. This is news that will provoke protests and complaints and lots of excuses. I hope it also encourages more ministers to come out of the closet and face reality, instead of making it their profession to obscure the truth. (PZ. Mayers in Pharyngula)

Non-believing clergy: Now what shall we do?

Project Reason

0

Mulţi au condamnat civilizaţia moderna occidentala pentru “lipsa de Dumnezeu”. Faptul ca femeile au aceleasi drepturi cu barbatii, libertinajul sexual, alcoolismul, drogurile - sunt exemplele cele mai citate ale unui mod “depravat” de viata datorat lipsei de credinta a occidentalilor. Un mod de viata care ii face pe orientali sa creada in superioritatea lor sociala si religioasa. Totusi este un fapt constatabil empiric ca religia, credinta intr-o viata posterioara, nu se traduce neaparat in societati mai bune. Printre tarile cu nivel scazut de coruptie nu figureaza nici o tara musulmana; in schimb, sapte tari musulmane se afla printre primele zece tari cu cel mai inalt nivel de coruptie din lume. Suedia, statul cel mai “fara de Dumnezeu” din Europa se afla printre cele mai putin corupte de pe planeta. Un argument sustinte ca saracia genereaza coruptie, ca o tara devine cu atat mai putin corupta cu cat nivelul sau de bunastare economica este mai ridicat. Dar cum se explica atunci faptul ca Arabia Saudita sau Kuwait care se numara printre tarile cele mai bogate din lume sunt in acelasi timp printre tarile cele mai corupte?

Este evident ca nu exista o relatie directa intre religie si moralitate. Totusi, societatile religioase ca Pakistanul continua sa critice vehement materialismul occidental in timp ce ridica in slavi superioritatea spiritualitatii religioase proprii. Chiar si musulmanii care aleg sa emigreze in Occident au aceeasi atitudine critica, fara sa refuze insa sa se bucure de avantajele societatilor “materialiste”. Ei nu-si incurajeza copiii sa se integreze ceea ce genereaza o atitudine islamofoba.

Moralitatea nu este monopolul vreunei credinte: un ateu poate fi mai etic decat o persoana religioasa. In cele din urma ceea ce conteaza este ca oamenii sa se comporte cu atentie si decenta fata de ceilalti.

Ideile de mai sus nu sunt deloc noi pentru europeni. Este remarcabil insa ca ele au fost expuse intr-un articol semnat de Irfan Hussain, intr-un jurnal pakistanez, ce-i drept, cu vederi liberale si de limba engleza.


Via Irtiqa

In ultima vreme am tot asistat la plangerile si smiorcaielile din mass-media despre ateismul agresiv si intolerant ca si cum acesta ar fi ceva rau. Se pare ca religia poate ataca dar nu tolereaza nici un atac, asa cum un huligan ar chema politia atunci cand victimele sale indraznesc sa se apere. Ateismul agresiv este de fapt ateism defensiv, pentru ca nimic nu este azi mai agresiv decat religia politica. A fi ateu sau secularist in zilele noastre nu inseamna sa nu participi la ceva, ci sa te aperi in mod activ de acel ceva. Ca urmare orice atac asupra religiei merita sa fie de zece ori mai rau. In plus, nu cred ca cineva poate fi prea agresiv atunci cand apara libertatea de exprimare, care este sacrata asa cum toti stim. Mult mai mult decat a fost, este si va fi vreodata orice zeu, profet sau scriere sfanta.

Uneori lumea imi spune: “Esti la fel de intolerant ca cei pe care-i critici”. Zau? Sper ca da, pentru ca cineva trebuie sa fie. In anumite privinte sunt foarte intolerant, nu are rost sa neg. Sa vedem: misoginie si sexism? Sunt exrem de intolerant fata de ambele. Sper ca asta sa nu supere pe nimeni. Rasism, antisemitism? Nu, ma tem ca nu le tolerez. Imi pare rau. Poate homofobia? Nu am nici urma de toleranta pentru homofobie. Am intr-adevar ceva probleme, nu-i asa? Despre cruzimea fata de animale. Din nou, nici un pic de toleranta. Dar pregatiti-va pentru ca asta nu-i tot. Nu numai ca sunt in mod deschis si nerusinat de intolerant in privinta acestor teme, dar daca religia e adusa ca argument pentru vreuna din ele, devin in mod agresiv ostil, si ce-i mai rau, fara sa cer scuze pentru ca nu-i nimic pentru care sa trebuiasca sa ne cerem scuze in privinta asta, nici eu si nici voi.

Mi s-a spus mereu ca trebuie sa respect sentimentele oamenilor. Bine, dar cum ramane cu sentimentele mele? Cum ramane cu scarba profunda pe care-o simt cand ma gandesc la Dumnezeul din desert si la ingrozitoarele ganduri si actiuni pe care le inspira? Dumnezeul asta este Satan pentru mine. Cand ii aud numele, simt miros de sulf. Cand aud cuvintele sale, simt miros de moarte. Vad cum religia sa a contaminat lumea in care trebuie sa traiesc mult mai rau decat orice combustibil fosil. Si vad cum tot ce este legat de acest zeu a fost gandit special ca sa ne otraveasca viata pe pamant, nu ca s-o faca mai buna. Ca sa ne fie frica, sa suprimam cunoasterea, sa limiteze libertatea si creativitatea si ca sa sarbatorim moartea. Este imbecilizarea sfintita a speciei umane. Si a cere respectul pentru aceasta este o insulta care merita sa fie inapoiata cu dobanzi considerabile.

Religia nu merita nici un respect pentru ca a) nu ofera nici un respect si b)nu ofera nici o dovada. De fapt dovezile nu sunt binevenite pentru ca elimina nevoia credintei, si asta ar fi o risipa a acestei false virtuti! Credinta este una din cele trei false virtuti, celelalte doua sunt "piosenia" si "sfintenia". Mai mult decat o trinitate, sunt trei surori urate. Spre deosebire de vrajitoarele din Macbeth care doar privinesc lumea intr-un cazan, astea trei fac tot ce pot ca sa o transforme intr-un cazan, laudat fie Domnul. Printre multele cadouri de la aceste minunate muze avem conflictul din Orientul Mijlociu, pentru inceput, un cadou care pare nesfarsit. Ca sa nu vorbim de cancerul din centrul sau: Ierusalim, "bijuteria desertului", acea pisatoare celestiala in nisip, din care s-a nascut Ciuma Neagra spirituala din Orientul Mediu si s-a raspandit apoi in toata lumea ca o pestilenta uleioasa contaminand tot ce atinge cu o patina groasa de ingnoranta evlavioasa. Doar ca nu-i spunem ignoranta, ii spunem credinta. Ce cuvintel oribil: credinta, care emana o falsa aura de puritate si virtute, in timp ce sprijina ideile cele mai ingrozitoare pe care le-a vazut planeta. Inchide inimile oamenilor cand ar trebui sa le deschida. Ii face sa fie mandri de lucruri de care ar trebui sa se rusineze, si sa se rusineze de ceea ce ar trebui sa-i faca sa fie mandri.

Cand observam salbaticia violenta din lumea islamica ne dam seama ca nici o actiune "sfanta" nu este prea depravata pentru mintile care se cred indreptatite de credinta. Daca respecti complet spusele acestui dumnezeu depravat vei ajunge la fel ca el, un monstru lipsit de inima, si te vei simti bine ca esti asa. Chiar si in lumea occidentala, nu exista nimic prea josnic ca sa nu poata fi indreptatit prin credinta. Nu uitati ca credinta este cea care i-a privat pe homosexualii din California de drepturile civile fundamentale in aceeasi zi in care SUA alegea un presedinte negru. Credinta este ceea ce i-a convins pe crestinii negri ca trebuie sa-i trimita pe gays "in spatele autobuzului". Toate astea ar fi ingrozitoare prin ele insele, dar datorita creditului gratuit de care se bucura intotdeauna falsa virtute a credintei, religia este acum complet descontrolata. Mainile ei au insfacat deja beregata ONU-lui si o presioneaza pentru adoptarea unei legi mondiale impotriva "blasfemiei" ca sa-i protejeze pe oameni de ceea ce le-ar putea scoate mintile marginite din Epoca de Piatra. Conceptul insusi de blasfemie este o exemplificare perfecta a imaturitatii lase a mintilor religioase si lipsei de continut a religiei in sine. Daca religia ar contine vreun adevar, ar rezista insultelor, ridiculizarii si chiar profanarilor fara sa-si piarda catusi de putin din valabilitate. Adevarul sau ar straluci in pofida atacurilor reducand la rusinoasa tacere pe cei care o maltrateaza. Dar lucrurile nu stau asa. Religia este iritabila, intoleranta, ultradefensiva, tocmai pentru ca este fragila si faramicioasa. Are taria bezelei. Este doar suprafata, fara consistenta. A avut mii de ani la dispozitie ca sa-si dovedeasca afirmatiile, si nu a fost capabila sa produca decat sofisme, violenta si o morala incalcita care l-ar rusina si pe un sarpe cu clopotei. Si oricat de abundenta ar fi vorbaria goala a clerului, nu va putea sa ascunda purul si simplul fapt ca nu au nimic de spus. Singurul adevar despre religie este ca-i falsa. Pretentia sa de cunoastere superioara este rizibila. Nici macar nu se poate lauda cu vreo cunoastere inferioara. Niciuna din afirmatiile lor ridicole despre realitate nu are nici cea mai mica sansa sa reziste in fata unei instante si este timpul sa incetam sa mai consideram ca ar putea s-o aiba.

Este tot ce spunem si tot ce pretindem. Iar cine considera ca este prea agresiv, stie unde poate sa se duca. Iar daca nu stie, n-am nimic impotriva sa-i spun. Pace. Idei nebunesti , vremuri nebune.

Traducere: Oenoanda

Via AtheistMedia

Considera multimea tuturor ateilor, adica a celor care nu imbratiseaza nicio credinta in supranatural. Sunt multi si variati. Unii sunt nihilisti, respingand nu numai zeii ci si ideea de bine in sine. Da-i laoparte. La fel pe cei care sunt relativisti crezand ca fara dumnezeu totul este posibil; pe subiectivisti care cred ca conceptul de bine al unei persoane este la fel de valabil ca cel al orcarei alteia; pe marxistii fanatici care adera la un sistem dogmatic inuman. Si asa mai departe. Ramane o mica submultime de atei care nu cred in zei nici in supranatural, dar cred ca binele si desavarsirea pot fi identificate in mod obiectiv, si mai cred ca ratiunea, compasiunea si metoda stiintifica sunt singurele care pot face ca viata sa fie cu adevarat mai buna. Acestia sunt umanistii seculari - o minoritate printre minoritatea de atei.



Why the "A" word won't go away

...impreuna cu musulmanii, budistii si alti eretici, bineinteles. E amuzant cat de ingrijorat e acest predicator crestinoid de soarta sufletelor ereticilor si ateilor ca Richard Dawkins si Sam Harris care au in general "creierul cat o samanta de mustar".

Te-ai intrebat vreodata daca mai sunt si alti atei, agnostici si liber-cugetatori? Nu esti singurul, iata doar cativa dintre ei: celebritati, actori, scriitori, oameni de stiinta si altii.