Este admirabila genialitatea lui Leucip si Democrit care in sec 5 inaintea erei actuale au descoperit atomul fara sa dispuna de mijloace materiale pentru a-si confirma intuitiile. Fara lupe, fara microscoape, avand in schimb o mare capacitate de extrapolare plecand de la observarea atenta a naturii, Leucip si Democrit au elaborat filozofia atomista. Unii raman surprinsi cand descopera ca a existat o versiune primitiva a fizicii atomice la inceputurile istoriei. Traditia atomista s-a mentinut vie de la Leucip la Epicur, de la Epicur la Lucretiu , Diogene din Oenoanda, timp de opt secole. De rerum natura contine clasificarea cea mai reusita a fizicii epicurianiste: forma, natura, numar, constitutia atomilor, dispozitia lor in vid etc. Daca totul este format din materie, atunci si ‘sufletul’ si ‘spiritul’ zeilor este format din materie. La fel ca oamenii.

Fizica antica se baza pe o metoda poetica. Si totusi, timpul a confirmat-o. In epoca microscopului electronic, a acceleratoarelor de particule, a fisiunii nucleare, intuitia lui Democrit a fost validata. Biserica persista insa pana in ziua de azi pe pozitia sa idealista si antimateriala. Existenta materiei si excluderea oricarei alte realitati conduce la un Dumnezeu material, deci la negarea caracterului sau spiritual, atemporal, imaterial. Fictiunea transsubstanţierii nu este incurajata nici ea de materialism. Painea dospita sau nu, este la urma urmei materie.

Nu-i de mirare deci ca materialismul este cosmarul Crestinismului inca de la inceputurile sale. Pentru a impiedica accesul la fizica atomista crestinii au recurs la discreditarea moralei atomiste, la calomnierea eticii epicurianiste. Daca epicurianistii definesc placerea prin intermediul ataraxiei (absenta de tulburari), crestinii au distorsionat-o, transformand-o in preamarirea pornirilor bestiale ale animalelor. Din acest moment atomismul devine o filozofie periculoasa in ochii crestinilor.

Biserica isi impune cuvantul oricand si oriunde apare vreo urma de materialism. Giordano Bruno a murit ars pe rugul din Campo di Fiori in 1600 vinovat nu de ateism (nu nega existenta divinitatii), ci de materialism (divinitatea este materiala). Ce i-a reprosat Biserica cu adevarat lui Galilei? Nu apararea astronomiei copernicane cat adoptarea unei pozitii materialiste.
Nicolas d’Autrecourt a avut neobrazarea sa apere atomismul. Biserica l-a obligat sa abjure si i-a ars scrierile.

Materialismul este condamnat si azi de catre Bisericile contemporane.


Inceputurile stiintei occidentale D. Lindberg
Tratat de ateologie Michel Onfray
Nicholas of Autrecourt Stanford Encyclopedia of Phylosophy